Eurodeputatul umanist, Maria Grapini, implicare totală: „Avem obligația de a combate sărăcia în rândul copiilor, în rândul bătrânilor, și de a reduce inegalitățile și sărăcia în rândul femeilor!”

On aug. 22, 2022 0

Sărăcia în rândul femeilor crește riscul lipsei de adăpost și al sărăciei energetice și îngreunează accesul la o locuință decentă. Totodată, din cauza corelației puternice dintre sărăcia în rândul femeilor și sărăcia în rândul copiilor, 1 din 4 copii din UE sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Familiile monoparentale sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie și de excluziune socială și în cazul lor, este mai mare probabilitatea de a transmite sărăcia pe mai multe generații. În 85% dintre familiile monoparentale, părintele singur este o femeie, iar în 2020, 42,1% din populația UE care trăiește în gospodării cu un singur adult și cu copii aflați în întreținere, era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Raportorul special al ONU privind sărăcia extremă și drepturile omului, Olivier De Schutter, a subliniat că ”Uniunea Europeană ar trebui să elaboreze o strategie de combatere a sărăciei la nivelul UE, care să asigure o abordare structurală și amplă”.

Sărăcia părinților conduce adesea la sărăcie în rândul copiilor.

Sărăcia în rândul femeilor este rezultatul unei discriminări pe tot parcursul vieții, întrucât stereotipurile de gen influențează încă diviziunea muncii în gospodărie, în educație, la locul de muncă și în societate, precum și accesul la putere și la procesul decizional, întrucât munca de îngrijire și munca casnică neremunerată, efectuată în cea mai mare parte de femei, impune femeilor o sarcină disproporționată.

La nivel global, femeile reprezintă peste 70 % dintre lucrătorii din sectorul sănătății și al îngrijirii, întrucât aceste tipuri de locuri de muncă au fost subevaluate în mod sistematic, deoarece au fost și sunt încă realizate gratuit de către femei în cadrul gospodăriilor. Femeile au salarii mai mici decât bărbații, femeile au mai multe contracte cu fracțiune de normă din cauza lipsei de timp. Femeile se confruntă cu sărăcia persoanelor încadrate în muncă, ceea ce duce la riscuri mai mari de sărăcie și excluziune socială, din cauza intensității scăzute a utilizării forței de muncă, etc. Sărăcia în rândul femeilor este multidimensională și, din acest motiv, trebuie să combatem toate cauzele și consecințele tuturor aspectelor sărăciei în rândul femeilor, inclusiv lipsurile materiale, dar și lipsa accesului la diferite resurse și servicii, ceea ce le limitează capacitatea de a se bucura pe deplin de cetățenia lor; întrucât sărăcia în rândul femeilor este influențată direct de lipsa unei evaluări echitabile a muncii desfășurate în principal de femei, de întreruperile de activitate din cauza concediului de maternitate sau a responsabilităților de îngrijire, de împărțirea inegală a responsabilităților de îngrijire și muncă casnică neremunerată și de segregarea din educație și, ulterior, de pe piața muncii; întrucât sărăcia în rândul femeilor duce la excluderea lor din anumite aspecte sociale și politice ale vieții; întrucât, în același timp, lipsa unui acces adecvat la resurse și servicii sporește riscul femeilor de a cădea în sărăcie sau de a rămâne în sărăcie, ceea ce demonstrează interdependența reciprocă dintre sărăcie și excluziunea socială și politică. Riscul de sărăcie și de excluziune socială este mai ridicat în rândul anumitor grupuri de femei, cum ar fi mamele singure, femeile cu vârsta de peste 65 de ani, femeile cu dizabilități, femeile cu un nivel scăzut de educație și femeile care provin din familii de migranți. Carta socială europeană recunoaște dreptul tuturor lucrătorilor și, prin urmare, al lucrătoarelor, la o remunerație echitabilă care este suficientă pentru un nivel de trai decent pentru ei înșiși și pentru familiile lor, precum și dreptul la plată egală pentru muncă de valoare egală; întrucât aceasta stabilește și dreptul la protecție împotriva sărăciei și a excluziunii sociale și contribuie la reducerea diferențelor de remunerare existente între bărbați și femei. Sărăcia expune femeile la un risc mai mare de trafic și de exploatare sexuală, deoarece face ca acestea și familiile lor să fie dependente din punct de vedere economic de agresorii lor; întrucât violența de gen contribuie, de asemenea, la sărăcie și excluziune socială, deoarece are consecințe asupra sănătății și poate duce la pierderea locului de muncă și la lipsa de adăpost, hărțuirea la locul de muncă, inclusiv hărțuirea sexuală și psihologică, ale căror victime sunt, de obicei, femeile, are un efect descurajant asupra acestora, conducând printre altele la creșterea absenteismului, la reducerea productivității și, în consecință, la pierderea de venituri, și contribuie la scoaterea lor de pe piața muncii, cu impact negativ asupra carierei și a independenței economice individuale; întrucât raportarea hărțuirii la locul de muncă poate duce la concedierea sau marginalizarea victimei.

Potrivit Eurostat, în prezent există 64,6 milioane de femei și 57,6 milioane de bărbați care trăiesc în sărăcie în statele membre ale UE.

Schimbările climatice au, de asemenea, un impact semnificativ asupra sărăciei femeilor, deoarece femeile depind mai mult de resursele naturale și, întrucât ele reprezintă un procent majoritar din populația săracă a UE, femeile dispun de mai puține resurse pentru a se proteja de efectele nocive ale schimbărilor climatice; regretă că în politicile climatice ale UE nu a fost introdusă sistematic o perspectivă de gen și invită Comisia Europeană să integreze principiul egalității de gen în politicile și legislația UE privind schimbările climatice.

În pachetul „Pregătiți pentru 55” și Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice ar trebui să fie concepute și puse în aplicare ținând seama de o dimensiune de gen clară și să aducă beneficii femeilor și bărbaților în egală măsură. I

Independența economică a femeilor joacă un rol esențial în capacitatea acestora de a se sustrage din situațiile de violență de gen și se solicită, prin urmare, să se prevadă măsuri de protecție și sprijin pentru a ajuta femeile aflate într-o astfel de situație, să se adopte o directivă cuprinzătoare privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență de gen, să se adauge violența de gen pe lista „euroinfracțiunilor”, să se adopte măsuri pentru ratificarea de către UE a Convenției de la Istanbul, precum și pentru ratificarea acesteia de către Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia.

Protecția împotriva tuturor formelor de violență este fundamentală, pentru ca femeile să participe la piața muncii, să își atingă întregul potențial și să fie independente din punct de vedere financiar și se condamnă dezinformarea deliberată, cu privire la instrumentele și inițiativele de combatere a violenței de gen în cadrul UE. totodată este îngrijorător faptul că, această dezinformare câștigă teren în Europa, făcând prin urmare și mai dificile demersurile de protejare a femeilor împotriva violenței. Comisia Europeană trebuie să propună măsuri proactive prin intermediul fondurilor sociale europene și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală pentru a promova ocuparea forței de muncă în rândul femeilor, facilitarea accesului la servicii sociale și dezvoltarea socioeconomică în zonele rurale; încurajează statele membre ca, în colaborare cu autoritățile regionale și locale, să se reducă riscul de sărăcie în rândul femeilor din zonele rurale, prin măsuri de capacitare a acestora și de îmbunătățire a calității vieții lor, prin furnizarea de programe educaționale de calitate și de condiții de ocupare a forței de muncă de calitate, asigurând inclusiv posibilități de telemuncă și venituri decente.

Se solicită introducerea unor măsuri de discriminare pozitivă, menite să încurajeze în special agricultoarele să rămână în zonele rurale, inclusiv promovarea structurilor asociative susceptibile de a oferi consiliere tehnică și asistență pentru a menține fermele în activitate și a le permite să rămână viabile, încurajând tinerii să investească în agricultură și în creșterea animalelor.

”Toate fondurile sociale și programele aprobate la nivelul UE, în special Fondului social european Plus, Fondului european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați, precum și al Fondului pentru o tranziție justă, al Mecanismului de redresare și reziliență și al Fondului pentru azil, migrație și integrare sunt importante. Prin FSE+, statele membre și Comisia Europeană ar trebui să urmărească să atenueze impactul socioeconomic al crizei, în special asupra femeilor, să se majoreze numărul femeilor care participă la piața muncii și să le ajute să își reconcilieze viața personală, cu cea profesională, să se combată sărăcia și dimensiunea de gen a acesteia, feminizarea sărăciei și discriminarea de gen pe piața muncii, în educație și formare, precum și să sprijine persoanele cele mai vulnerabile.

Avem obligația de a combate sărăcia în rândul copiilor, în rândul bătrânilor, iar capacitatea fiscală a UE necesită o potențială revizuire a actualei guvernanțe economice și sociale, pentru a reduce inegalitățile și sărăcia în rândul femeilor” a ținut să ne transmită europarlamentarul Maria Grapini.

Și trebuie să facem precizarea, că europarlamntarul român, alături de alți oameni de bine, prin intermediul FUNDAȚIEI SPERANȚĂ PENTRU VOI, derulează o licitație de cărți deosebite șimuzică de colecție, care are ca și scop atragerea de fonduri pentru construcția, dotarea și administrarea căminului de bătrâni ” FECIOARA MARIA ”.

”Iar construcția Căminului pentru seniori noștri, un proiect de suflet pe care l-am inițiat cu Fundația “Speranță pentru Voi”, înainteaza! Nu este ușor să îți asumi un asemenea proiect, dar sper să ne ajute Dumnezeu și oamenii generoși să-l terminăm” a conchis europarlamentarul umanist.