Maria Grapini, alături de mai mulți colegi din PE, cere explicații Consiliul European pe tema aderării României și Bulgariei la Schengen. Consiliul European răspunde că toate condițiile de aderare sunt îndeplinite!

Susținătoare ferventă a aderării României la Spațiul Schengen, europarlamentarul PUSL, Maria Grapini, membru în grupul S&D, a semnat, alături de mai mulți colegi din PE, o scrisoare adresată Consiliului European, pe tema aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

Europarlamentarii semnatari susțin că Bulgaria și România au obligația legală de a pune în aplicare acquis-ul Schengen, cu excepția dispozițiilor referitoare la eliminarea frontierelor interne. Cu toate acestea, se mai arată în scrisoarea transmisă Consiliului, cele două state membre nu pot exercita clauze de participare sau de neparticipare și nu își pot asuma toate responsabilitățile pentru frontierele externe ale spațiului Schengen fără a beneficia de avantajele oferite de acest spațiu.

De asemenea, în scrisoare se mai spune că Bulgaria și România și-au îndeplinit cu succes procesele de evaluare Schengen în 2011, fapt recunoscut în mod corespunzător de Consiliu, dar nu s-a luat nicio decizie politică cu privire la ridicarea controalelor interne de peste 11 ani.

În acest context, europarlamentarii semnatari au adresat, punctual, Consiliului European, următoarele întrebări:

1. În cadrul extinderilor Schengen anterioare, a existat un alt precedent în care membrii Consiliului au solicitat evaluări suplimentare înainte de a vota decizia Consiliului?
2. Există un temei juridic pentru legătura dintre eliminarea frontierelor interne și nivelul de performanță în alte domenii de politică?
3. Obligarea unui stat membru să își asume întreaga responsabilitate pentru politica comună într-un anumit domeniu, privându-l totodată de avantajele sale pe o perioadă nedeterminată, constituie o încălcare a principiului cooperării loiale?

În răspunsul transmis europarlamentarilor, Consiliul European menționează că toate condițiile de participare a Bulgariei și a României la acquis-ul Schengen sunt prevăzute la articolul 4 din Actul lor de aderare din 2005.

Părțile rămase, legate de eliminarea controalelor la frontierele interne ale UE, se pot aplica în Bulgaria și în România în temeiul unei decizii unanime a Consiliului, după ce se verifică dacă în statele respective sunt întrunite condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului, se mai arată în răspuns.

De asemenea, Consiliul European precizează că, la 9 iunie 2011, acesta a conchis, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile, că Bulgaria și România au îndeplinit condițiile în toate domeniile acquis-ului Schengen. Cu toate acestea, se recunoaște faptul că proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen, în cazul Bulgariei și României, nu a primit până în prezent sprijinul unanim necesar în cadrul Consiliului.

Cel mai recent, proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România a fost discutat și supus la vot în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8-9 decembrie 2022, se mai spune în răspunsul transmis eurodeputaților.

“Regulamentul (UE) 2022/922 al Consiliului din 9 iunie 2022, privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1053/2013 prevede, la articolul 1 alineatul (2) litera (b), că mecanismul de evaluare și monitorizare instituit vizează „verificarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru aplicarea tuturor părților relevante ale acquis-ului Schengen, în acele state membre în privința cărora nu a fost adoptată o decizie a Consiliului care să precizeze dacă dispozițiile acquis-ului Schengen urmează să se aplice
integral sau parțial, cu excepția statelor membre a căror evaluare va fi fost deja încheiată la data intrării în vigoare a prezentului regulament”. Regulamentul prevede, în considerentul 43, că verificarea prevăzută la articolul 1 alineatul (2) litera (b) nu ar trebui relansată în ceea ce privește România și Bulgaria”, se mai arată în răspunsul Consiliului European.

Cu toate acestea, arată Consiliul, în vederea consolidării încrederii reciproce și a recunoașterii faptului că acquis‑ul Schengen s-a dezvoltat din 2011, Bulgaria și România au emis o declarație comună, în cadrul reuniunii Coreperului din 2 martie 2022. Acestea și-au declarat disponibilitatea de a invita, în mod voluntar, o echipă sub coordonarea Comisiei, pentru a asigura, printre altele, aplicarea celor mai recente evoluții ale acquis-ului Schengen de la evaluarea din 2011, punând accentul pe gestionarea frontierelor externe și pe cooperarea polițienească.

Mai mult, se mai arată în răspuns, Bulgaria și România au găzduit, în mod voluntar, o misiune de informare, în perioada 9-14 octombrie 2022, și o misiune de informare complementară, în perioada 14-18 noiembrie 2022, efectuate de echipe de experți din statele membre, sub coordonarea Comisiei.

Misiunea de informare din 9-14 octombrie 2022 a vizat, mai spune Consiliul European, toate elementele relevante ale acquis‑ului Schengen (și anume, gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, returnarea, Sistemul de informații Schengen și vizele), inclusiv cele mai recente evoluții înregistrate din 2011. De asemenea, misiunea a luat în considerare respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv protecția datelor și funcționarea autorităților care aplică părțile relevante ale acquis‑ului Schengen.

Europarlamentarul PUSL, Maria Grapini, a reacționat după răspunsul primit de la Consiliul European.

“Am semnat această scrisoare alături de mai mulți eurodeputati, pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen. Am primit un răspuns concludent, și anume, că toate condițiile pentru aderare sunt îndeplinite! Oare președintele și ministrul de interne știu acest lucru??? De ce nu folosesc aceste rapoarte de conformitate pentru a apăra interesul național ???”, a punctat, revoltată, Maria Grapini.