Totul despre boala ficatului gras non-alcoolic
Boala ficatului gras non-alcoolic reprezintă una dintre cele mai prevalente cauze ale afecțiunilor hepatice, caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în celulele hepatice. Această afecțiune, cunoscută și sub numele de steatoză hepatică, afectează între 6% și 35% din populația globală.
Ficatul gras non-alcoolic provoacă leziuni la nivelul ficatului și împiedică funcționarea optimă a acestuia. Cu toate acestea, conform healthline.com, modificările stilului de viață pot preveni agravarea acestei afecțiuni.
Pentru persoanele supraponderale sau obeze, care sunt afectate de boala ficatului gras, primul pas esențial este pierderea graduală în greutate. Acest lucru se poate realiza prin adoptarea unei diete echilibrate, exerciții fizice regulate și o alimentație sănătoasă.
Ce include dieta pentru boala ficatului gras
- fructe și legume
- plante bogate în fibre, precum leguminoasele și cerealele integrale
- reducerea semnificativă a consumului de anumite alimente și băuturi, inclusiv cele bogate în zahăr adăugat, sare, carbohidrați rafinați și grăsimi saturate
- limitarea/excluderea alcoolului și a fumatului
Un consum regulat de cafea este corelat cu un risc redus de apariție a bolii ficatului gras non-alcoolic și cu un risc diminuat de dezvoltare a fibrozei hepatice la cei deja afectați de această afecțiune. Cafeaua are capacitatea de a reduce numărul de enzime hepatice anormale la persoanele predispuse la boli hepatice.
În plus, atât fasolea, cât și soia, au demonstrat potențial în reducerea riscului de dezvoltare a bolii ficatului gras. Leguminoasele, precum lintea, năutul, soia și mazărea, nu sunt doar bogate din punct de vedere nutrițional, dar conțin și amidon rezistent care contribuie la îmbunătățirea sănătății intestinale.
Consumul regulat de leguminoase poate ajuta la scăderea nivelului glicemiei și al trigliceridelor la persoanele obeze. Cercetătorii susțin că dietele bogate în leguminoase pot reduce semnificativ riscul de apariție a bolii ficatului gras.
Soia este deosebit de benefică datorită conținutului său ridicat de proteină β-conglicinină, care este cunoscută pentru capacitatea sa de a reduce nivelul trigliceridelor și de a proteja împotriva acumulării de grăsime viscerală. De asemenea, tofu, un produs din soia, este un aliment cu conținut scăzut de grăsimi și o bună sursă de proteine.
Peștii grași, cum ar fi somonul, sardinele, tonul și păstrăvul, sunt bogați în acizi grași Omega-3. Acești acizi grași au capacitatea de a reduce grăsimea hepatică, de a crește nivelul colesterolului HDL (colesterolul bun) și de a reduce nivelul trigliceridelor, contribuind astfel la sănătatea ficatului.