Ministerul Finanțelor vrea să reducă, dastic, tranzacțiile cash!
”Nu vă spun dacă vom umbla la plafoane, dar cu siguranţă o să venim cu domenii unde vom reduce foarte mult tranzacţiile cash”, afirmă Tanczos Barna.
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, anunţă că la nivelul ministerului se fac analize care vizează posibilitatea reducerii ”foarte mult” a tranzacţiilor cash ”în domenii cu risc major”, el arătând că acestea nu pot fi complet eliminate.
”Cu siguranţă eliminarea tranzacţiilor cash ajută foarte mult. Şi sunt câteva domenii în care ar trebui să mergem cu prioritate pe aceste elemente. Am început analizele. (…) Va trebui să reducem tranzacţiile cash şi în economia reală. Acolo, cu siguranţă, plafoanele au fost mult discutate. Sunt şi câteva aspecte de constituţionalitate care nu permit să eliminăm complet tranzacţiile cash, dar trebuie să mergem cât se poate de departe pe acest drum şi să reducem în domenii cu risc major. Nu vă spun dacă vom umbla la plafoane, dar cu siguranţă o să venim cu domenii unde vom reduce foarte mult tranzacţiile cash. Nu vă spun acum pentru că este o analiză de câteva zile, am început discuţii de minister. În viitorul apropiat, sigur, o să vin cu aceste măsuri şi propuneri”, a afirmat Tanczos Barna, la Digi 24, miercuri seară.
Ministrul a adăugat că, în opinia sa, inclusiv în comerţul din mediul rural este posibil ca tranzacţiile să se facă preponderent prin aplicaţiile bancare şi să fie fiscalizate.
”Trăiesc la ţară de 49 de ani şi ştiu că la ţară se foloseşte POS în proporţie de 90% în magazin. Deci cine vrea să plătească cu cardul nu are absolut nicio problemă”, a argumentat el.
Banca Națională a României (BNR) a emis, de curând, un raport care demonstrează că numerarul continuă să joace un rol central în economia țării. Preferința românilor pentru banii gheață se observă atât în obiceiurile de economisire, cât și în cheltuieli.
Conform raportului BNR, 6 din 10 români preferă să-și păstreze economiile în numerar. Această tendință este mai pronunțată în zona Moldovei, unde 70% dintre oameni țin astfel banii. În schimb, în Banat și Ardeal, doar 54% dintre persoane aleg această variantă. Pensionarii cu vârsta cuprinsă între 56 și 65 de ani reprezintă 64% dintre cei care păstrează economiile în numerar, în timp ce tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani reprezintă 56%. Mulți români optează pentru acest tip de economisire deoarece le oferă siguranță în situații de criză, cum ar fi penele tehnologice sau riscurile cibernetice.
În 2023, românii au retras de la bancomate 257 miliarde de lei și 820 de milioane de euro. Cele mai mari sume retrase de la ATM au fost înregistrate în București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași.
În pofida acestor date, rețeaua de bancomate din țara noastră este subdezvoltată, cu o densitate medie de 51,6 ATM-uri la 100.000 de locuitori sau 4 ATM-uri pe 100 de kilometri pătrați. Astfel, din cele peste 3000 de localități din România, doar 1.055 (32%) beneficiază de prezența bancomatelor, acestea deservind 71% din populația cu vârsta de peste 15 ani.
Specialiștii BNR și Mugur Isărescu au efectuat anul trecut o analiză amănunțită a rețelei de bancomate din România. Conform acestei analize, se pare că în 150 de localități, cu populație între 5.000 și 10.000 de locuitori, nu există bancomate. Mai mult, dintre localitățile cu sub 5.000 de locuitori, doar 21% dispun de astfel de facilități.
În mediul rural situația este și mai gravă, doar 21% dintre localitățile mici, care au sub 5.000 locuitori, dispunând de bancomate. În plus, aproximativ 25% din populația acestor localități trăiește la peste cinci kilometri de cel mai apropiat ATM.