11 Aprilie-Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala nu este încă vindecabilă!  

În cadrul Forumului Național de Neurologie, care se desfășoară în această perioadă la Palatul Patriarhiei din București, a fost marcată și ”Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson” aducându-se în prim plan dimensiunea pe care o are această afecțiune la nivel național, optimizarea îngrijirilor medicale pentru acești pacienți, precum și gradul de înțelegere și conștientizare cu privire la această afecțiune neurologică cronică și progresivă care afectează viața a milioane de oameni la nivel mondial.

Una dintre cele mai reprezentative afecţiuni neurologice degenerative înregistrate la nivel mondial, a doua ca frecvență după maladia Alzeimer, boala Parkinson afectează astăzi aproximativ 6,5 milioane de persoane în întreaga lume, 1,5 milioane fiind europeni, dintre care peste 70.000 sunt din România anual,  în întreaga lume, zece oameni din 100.000 fiind diagnosticaţi cu Parkinson.

Această boală nu poate fi nici astăzi vindecabilă, chiar dacă a fost descrisă și recunoscută ca fiind o afecțiune medicală în urmă cu mai bine de două secole, în anul 1817, de către dr. James Parkinson, în onoarea căruia și la iniţiativa Asociaţiei Europene Împotriva Bolii Parkinson şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a fost aleasă ziua de 11 aprilie, data de naștere a celebrului medic, pentru a marca în fiecare an  ”Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson”.

Potrivit specialiștilor, boala Parkinson este considerată a fi  boala cu cel mai rapid ritm de creștere al numărului de persoane diagnosticate la nivel mondial, dintre bolile care afectează creierul, fiind a doua cea mai întâlnită tulburare neurodegenerativă legată de vârstă (după boala Alzheimer).

Afecțiunea este diagnosticată de regulă după 60-65 de ani, mai frecvent în rândul bărbaților, care au o probabilitate de 1,5 ori mai mare să dezvolte boala, față de populația feminină². Totuși, boala Parkinson nu discriminează, astfel că afecțiunea se poate instala și mai devreme de 50 de ani, în aproximativ 10-20% din cazuri. Cercetările recente indică faptul că numărul persoanelor afectate se va dubla până în 2030.

Simptomele bolii Parkinson sunt variate, ceea ce face ca deseori aceasta să fie confundată cu alte afecțiuni, iar diagnosticul să fie realizat cu întârziere. Boala Parkinson are peste 40 de simptome și afectează în principal, mișcările și coordonarea, putând influența și alte aspecte ale sănătății fizice și mentale, precum modificări cognitive, dificultăți în vorbire, tulburări de dispoziție, primele leziuni putând apărea chiar și cu 20 de ani înainte de primele semne. Toate acestea au un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a persoanelor diagnosticate, precum și asupra celor care le îngrijesc, în mod special asupra aparținătorilor acestor pacienți.

 ”Din nefericire, semnele cele mai precoce în această boală nu se regăsesc în sfera tulburărilor motorii ci a unor tulburări vegetative, a unor tulburări de somn, a unor tulburări de dispoziţie,  care nu au nimic specific. Din acest motiv, în momentul de faţă, una dintre direcţiile de cercetare în acest domeniu este găsirea posibilităţii de a avea un diagnostic mult mai precoce decât cel care este posibil astăzi în lume. Şi în ceea ce priveşte tratamentul se caută soluţii: fie alte molecule, fie metode de modulare prin neurochirugie  funcţională, în momentul în care pacienţii nu mai răspund la tratament medicamentos” a declarat Președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNR) și al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroreabiltării (SSNN), Prof. Univ. Dr. Dafin Mureșanu

Acesta a adugat că ”este important să înțelegem că, prin activități educaționale, prin informare și conștientizare, putem contribui la reducerea stigmatizării și prin crearea unui mediu adecvat  să sprijinim persoanele afectate să se simtă susținute, pentru că în definitiv depinde de fiecare dintre noi să construim o comunitate mai empatică și mai informată, care să sprijine recuperarea și bunăstarea celor care trăiesc cu boala Parkinson ”.

Aspecte importante despre Boala Parkinson:

-Până la 90% dintre persoanele cu Parkinson suferă de tulburări de somn, ceea ce afectează profund calitatea vieții

-Aproximativ 40-50% dintre cei afectați dezvoltă depresie

-Cele mai frecvente manifestări motorii ale bolii Parkinson sunt:

-Rigiditate musculară, care afectează aproximativ 90% dintre persoanele diagnosticate, în special dimineața;

-Amplitudine redusă a mișcărilor sau încetinirea mișcărilor este prezentă în aproximativ toate cazurile diagnosticate,

-Tremor, prezent în aproximativ 70% din cazuri, la debutul bolii;

-Postură instabilă sau problemele de echilibru și coordonare apar la aproximativ 50% dintre persoanele diagnosticare cu boală Parkinson, în stadiile avansate ale bolii

-Simptomele non-motorii completează tabloul clinic și sunt variate, implicând aspecte ce țin de tulburări de somn, depresie și anxietate, tulburări de dispoziție, constipație, pierderea simțului mirosului care poate apărea cu ani înainte de primele semne motorii.

-Simptomele bolii Parkinson se înrăutățesc pe măsură ce boala progresează în timp, manifestându-se în cinci etape:

-Etapa 1: simptomele sunt ușoare și nu afectează calitatea vieții;

-Etapa 2: simptomele se înrăutățesc, activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite;

-Etapa 3: este echivalentă cu stadiul mediu al bolii – pierderea echilibrului, mișcări mai lente, căderi frecvente;

-Etapa 4: simptomele se agravează, fiind necesară asistența la mers și la desfășurarea activităților zilnice;

-Etapa 5: este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson, în care persoanele afectate nu se mai pot deplasa singure, ci au nevoie permanent de ajutor.

-60% dintre persoanele afectate au forma rigidă a bolii.

Această afecțiune este complexă și provocatoare, iar identificarea simptomelor în etapele inițiale ale instalării bolii și diagnosticarea acesteia înainte ca manifestările să devină foarte vizibile sunt esențiale pentru o evaluare imediată.

Actual, în România, sunt 22 de Centre cu expertiză în boala Parkinson, cu echipe multidisciplinare dedicate, în vederea evaluării stadiului bolii, a programării și inițierii terapiei adecvate. (date de contact disponibile pe website-ul SNR – TBC)

 Nutriţia şi sportul, factori principali în îmbunătăţirea calităţii vieţii

Chiar dacă până acum tratamentele inovatoare şi cercetarea ştiinţifică medicală nu au condus la vindecarea bolii Parkinson, afecţiune care de altfel nu conduce la decesul pacienţilor, persoanele afectate de această maladie îşi pot îmbunătăţi substanţial calitatea vieţii prin alimentaţie şi sport. Astfel, nutriţia joacă un rol important în sănătatea bolnavilor de Parkinson. Specialiştii propun o paletă specifică de principii pentru dieta alimentară. Să se mănânce mai mult cereale integrale, legume şi fructe şi la cină să se consume un pahar de lapte sau iaurt. De asemenea, consumul mare de fasole, care are un conţinut bogat de levodopa naturală, contribuie la prelungirea eficacităţii medicamentelor de levodopa. În ceea ce priveşte consumul de carne, acesta nu poate depăşi 50 de grame pe zi, nutriţioniştii susţinând că este mai bine să se mănânce, în timpul mesei de seară, carne slabă, peşte şi legume, evitând alimentele cu multă grăsime, pentru că aceasta va afecta absorbirea medicamentelor levodopa. Totodată,consumul zilnic de ceai verde şi cafea poate reduce simptomele Parkinson, contribuind la întârzierea progresării bolii. Pe de altă parte, specialiştii arată că exerciţiile fizice favorizează tratamentul bolii, sportul reprezentând factorul fundamental care contribuie la sporirea elasticităţii musculare, dar avertizează că trebuie evitate sporturile intense.

 Despre Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN)

 Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înființată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la inițiativa Prof. dr. Dafin F. Mureşanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, a Prof. dr. Ovidiu Băjenaru și a Prof.Dr.Bogdan Popescu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, crearea unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înțelegere a proceselor neurobioligice endogene și dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecției şi neuroregenerării.