O nouă metodă de recuperare pentru victimele AVC
Pacienții care au suferit accidente vasculare cerebrale (AVC) și au rămas țintuiți în scaunul cu rotile pot merge din nou după ce primesc un tratament experimental ce constă în injectarea în creier a unei soluții care conține celule stem. Pacienții care fac parte dintr-un mic grup de voluntari pentru testarea acestei metode și-au îmbunătățit și cursivitatea și claritatea vorbirii și mișcările mâinilor, conform unui material publicat de Live Science.
„O femeie în vârstă de 71 de ani putea doar să-și miște degetul mare de la mâna stângă la începutul acestor teste. Acum poate să meargă și să-și ridice mâna deasupra capului”, a susținut Prof. Gary Steinberg, neurochirurg la Universitatea Stanford, care a realizat această procedură la o parte dintre pacienți.
Desfășurat de compania SanBio din Mountain View, California, o companie care se ocupă cu dezvoltarea de terapii regenerative pentru maladii neurologice, acest test clinic este cel de-al doilea care experimentează injecțiile cu celule stem în creierul pacienților care au suferit atacuri cerebrale. Primul astfel de test a fost desfășurat cu rezultate promițătoare de compania britanică ReNeuron.
Toți pacienții care au participat la acest test clinic au arătat semne de recuperare. Scorurile obținute de aceștia pe o scară de 100 de puncte pentru evaluarea mobilității — unde 100 de puncte semnifica mobilitatea completă — s-au îmbunătățit în medie cu 11,4 puncte. „Cele mai evidente schimbări în bine au fost remarcate în ceea ce privește puterea, coordonarea, capacitatea de deplasare, de a-și folosi mâinile și abilitatea de comunicare, în special la cei la care centrii vorbirii au fost afectați de atacul cerebral”, a explicat Steinberg.
„Obișnuiam să credem că circuitele cerebrale afectate sunt moarte. Acum trebuie să regândim acest lucru, iar eu personal sunt de părere că aceste circuite sunt doar inhibate după un AVC, iar acest tratament le ajută să se dezinhibe”, a adăugat el.
Gary Steinberg a injectat celulele stem printr-o incizie de sondă operată în craniu, în zona regiunilor cerebrale care controlează activitatea motorie și care au fost afectate de atacul cerebral. Fiecare dintre participanții la experiment a primit doze de 2,5, 5 sau 10 milioane de celule stem.
Substanța injectată conținea celule stem mezenchimale prelevate din măduva spinării de la doi donatori sănătoși. Cercetătorii din cadrul SanBio au intervenit genetic asupra acestor celule pentru a le induce o genă denumită Notch1 care are rolul de a activa anumiți factori care contribuie la dezvoltarea cerebrală a copiilor. Experimentele preliminare, desfășurate pe șoareci, au indicat faptul că aceste celule stem modificate dispar după aproximativ o lună de la introducere, însă în acest interval de timp produc factori de creștere (proteine) care construiesc conexiuni între neuroni și stimulează dezvoltarea unor noi vase de sânge care au rolul de a hrăni țesutul cerebral.
„Noi credem că aceste celule (stem) modifică creierul adult, făcându-l să fie mai apropiat de un creier de copil, care se repară foarte bine. Aceste celule produc tot felul de factori de creștere care contribuie la vindecare și care acționează și antiinflamator, pentru că inflamația poate împiedica procesul de reparare”, a mai explicat cercetătorul american.
În cazul testelor derulate de compania britanică ReNeuron, pacienții au primit celule stem neuronale extrase din creierul fetușilor avortați și apoi multiplicate în condiții de laborator. În prezent ReNeuron pregătește un al doilea test clinic, în timp ce SanBio își extinde testele pe încă 156 de pacienți. Conform lui Steinberg, o treime dintre acești pacienți vor fi testați ca grup martor, li se vor opera incizii în craniu dar nu vor primi serul cu celule stem. Celelalte două grupe vor primi fie câte 2,5 milioane, fie câte 5 milioane de celule stem.
De asemenea, în prezent sunt în desfășurare aproximativ 30 de astfel de teste clinice în diferite institute, spitale și laboratoare din întreaga lume. În cadrul acestor teste celulele stem sunt injectate în sângele pacienților și niciunul dintre ele nu a avut rezultate atât de bune precum cele două teste clinice desfășurate prin injectarea celulelor stem direct în creier. Însă „mai avem multe de învățat, în special care sunt cele mai potrivite celule pentru această sarcină, care este doza potrivită și care este cea mai bună modalitate de a introduce această doză în organism”, a mai susținut Prof. Gary Steinberg.