Peste 20 de români au făcut transplant de plămân la Viena

„În România sunt 34 de bolnavi cu transplant de plămân, 21 dintre operaţii fiind efectuate în intervalul 2013-2016, la AKH-Viena. Din totalul acestor 21 de operaţii, 20 au fost efectuate cu plămâni prelevaţi de la cetăţeni europeni”, a spus profesorul Cordoş, relatează Romaniatv.net.

El a explicat că tratamentul posttransplant este extrem de important şi trebuie realizat în condiţii de maximă siguranţă pentru pacient.

„Operaţia de transplant de plămân nu este o urgenţă medicală şi trebuie făcută numai într-o anumită etapă a bolii. Tratamentul posttransplant este foarte important şi trebuie realizat în condiţii de maximă securitate pentru pacient”, a mai spus medicul.

Potrivit statisticilor Agenţiei Naţionale de Transplant, în intervalul 2013-206 au fost efectuate, la AKH, 21 de transplante de plămân unor pacienţi din România.

În 2016 a fost operat un pacient, iar pentru alţi patru au fost aprobate dosarele pentru efectuarea operaţiei.

Tot în 2016, în baza unui acord între Agenţia Naţională de Transplant şi Eurotransplant au fost efectuate 14 prelevări de plămân de la pacienţi români aflaţi în moarte cerebrală.

Primul transplant de plămân a fost realizat, la nivel mondial în 1963, dar din 1985 aceste intervenţii au fost realizate cu ritmicitate. Din 1985 şi până în anul 2014 , la nivel mondial au fost făcute 4.168 de operaţii de transplant de plămân, unilateral sau bilateral.

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat, miercuri, că raportul Corpului de control al MS arată că sunt nereguli la Agenţia Naţională de Transplant şi la patru spitale acreditate pentru prelevarea de organe, existând şi suspiciuni legate de cheltuirea banilor publici, astfel că vor fi făcute sesizări privind posibile fapte penale, pentru fals şi uz de fals, precum şi sesizări la Agenţia Naţională de Integritate, pentru conflict de interese şi incompatibilitate.

Unităţile medicale unde au fost găsite nereguli majore de către inspectorii Corpului de control al Ministerului Sănătăţii sunt spitalele judeţene de urgenţă din Brăila, Alba-Iulia, Ploieşti şi Reşiţa.

Asociaţia Română de Transplant Pulmonar (ARTP) a susţinut, miercuri, că între clinica AKH de la Viena şi Spitalul Sfânta Maria din Bucureşti nu poate exista comparaţie în ceea ce priveşte exigenţa programului de transplant pulmonar, spitalul românesc nealiniindu-se cerinţelor ce se impun.

ARTP susţine, de altfel, că niciun centru medical din România nu îndeplineşte exigenţele activităţii de transplant de plămâni.

Managerul Spitalului Clinic „Sfânta Maria” din Capitală, Narcis Copcă a depus, miercuri, plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, pentru că a refuzat să plătească efectuarea unei operaţii de transplant în această unitate sanitară, iar pacientul a decedat, iar acum alte două persoane au fost înscrise pe lista unităţii pentru transplant.

La rândul său, primarul Capitalei, Gabriela Firea, i-a cerut, miercuri, ministrului Sănătăţii să deblocheze fondurile pentru transplantul de plămân la Spitalul „Sfânta Maria” şi a acuzat ministerul şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate că au încălcat legea.

Gabriela Firea a spus că va pune la dispoziţie Ministerului Sănătăţii documentele cerute, legate de achiziţiile de echipamente medicale şi administrarea spitalului.

Ministrul Vlad Voiculescu a declarat, miercuri, că a cerut Primăriei Capitalei să permită Corpului de control al Ministerului Sănătăţii să verifice modul în care a fost acreditat Spitalul „Sfânta Maria” şi cum s-au făcut achiziţiile de echipamente medicale, iar primarului general, Gabriela Firea, dacă nu are nimic de ascuns”, să facă un act de transparenţă şi să publice lista contractelor încheiate cu firmele de echipamente.

Ministrul Sănătăţii a afirmat că există îndoieli că Spitalul „Sfânta Maria” a fost acreditat judicios şi este pregătit în prezent pentru transplant pulmonar.