Grindeanu le scrie lui Juncker și Timmermans

Premierul Sorin Grindeanu reiterează „angajamentul ferm al tuturor instituțiilor și factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupției” într-o scrisoare transmisă, miercuri, președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, Grindeanu a transmis această scrisoare în contextul pozițiilor publice generate de promovarea de către Guvern a textelor legislative privind amendarea Codului penal, a Codului de procedură penală și a proiectului de lege privind grațierea unor pedepse.

„Am luat notă de declarația comună făcută astăzi cu privire la lupta împotriva corupției în România. Doresc, de la bun început, să subliniez că lupta împotriva corupției este una dintre prioritățile Guvernului pe care îl conduc și sunt în totalitate de acord cu evaluarea dumneavoastră privind raportul Comisiei de Cooperare și Verificare care reprezintă și pentru Uniunea Europeană și pentru noi o temă de maxim interes. Prin Delegația noastră permanentă vă voi transmite și textele legislative adoptate de Guvern privind amendarea Codului penal și proiectul de lege cu privire la grațiere”, spune Grindeanu în scrisoarea adresată oficialilor europeni.

Premierul precizează că primul pachet este compus din cele două legi, care vor fi trimise Parlamentului și care vor urma procesul legislativ obișnuit.

„Ambele proiecte normative au ca obiectiv punerea în acord a legislației române cu prevederile Directivei 334/ 2016 a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi
reprezentat la procesele penale. În ceea ce privește tematica grațierii, vă informez că există deja o procedură în cadrul CEDO care se referă la o decizie pilot privind supraaglomerarea din închisorile române și condițiile precare de detenție, situație care poate conduce la o penalizare semnificativă a României (cca 80 milioane EUR pe an — conform calculelor estimative întocmite de ministrul de justiție din fostul guvern). Subliniez faptul ca ambele proiecte legislative vor intra în procedura de dezbatere
parlamentară obișnuită, asigurând astfel parcurgerea integrală a tuturor etapelor prevăzute de Constituția României”, afirmă Sorin Grindeanu.

Prim-ministrul face referire și la adoptarea OUG pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală.

„Alegerea procedurii de adoptare a unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului decurge din Constituția României care prevede în articolul 147 alin (1) că ‘Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției și pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. Prin decizia Curții Constituționale nr. 405/ 2016, s-a constatat că dispozițiile art. 246 din Codul Penal din 1969 sunt constituționale pentru infracțiunea de abuz în serviciu, numai în cazul în care prin sintagma ‘îndeplinește în mod defectuos’ din conținutul acestei legi se înțelege ‘îndeplinește prin încălcarea legii’. De asemenea, Curtea a constatat că, în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare a determinat Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu”, spune Grindeanu.

Potrivit premierului, Curtea a constatat că fapte care potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale.

„În ceea ce privește valoarea plafonului, precizez că acesta a fost introdus la recomandarea Curții Constituționale, care a constatat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei, și nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanța de contencios constituțional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite și celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu. Stabilirea plafonului de 200.000 lei nu a fost una arbitrară, ci s-a plecat de la prevederile art. 183 Cod Penal care definesc
noțiunea de consecințe deosebit de grave ale unei infracțiuni, unde regăsim un cuantumul de 2 milioane lei. Am apreciat că pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu un cuantum de 10 ori mai mic este în acord cu Decizia Curții Constituționale, Comisiei de la Veneția și jurisprudenței CEDO. De menționat că, prin fixarea unui plafon de 200.000 lei, răspunderea nu este înlăturată, ci va
continua să fie o răspundere administrativă și disciplinară iar prejudiciul va fi recuperat integral, acest lucru fiind în consonanță inclusiv cu recomandările instituțiilor europene”, mai afirmă Grindeanu.

Prim-ministrul precizează că „lipsa de coerență dintre o decizie constituțională și prevederile declarate neconstituționale ar putea conduce la vid legislativ, precum și la o interpretare și aplicare neunitară a acestor prevederi”.