Mortalitatea infantilă face ravagii în România
România înregistrează cea mai mare rată a mortalităţii infantile în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, acesta fiind unul din indicatoarele cele mai sugestive privind starea de sănătate a populaţiei. Deşi a înregistrat o evoluţie descendentă, mortalitatea maternă se menţine la cote ridicate, cu valori de două ori peste media UE.
Valoarea este de 9 la mie comparativ cu media europeană, care este de doar 4,1 la mie. Potrivit raportului Eurobarometru, România înregistrează deficienţe severe în administrarea sistemului public sanitar, având o structură învechită de asistenţă medicală.
Din punct de vedere al dotării cu echipament medical, România este mult sub media ţărilor europene, iar în privinţa resursei umane, la sfârşitul anului 2012, activau 281.000 de profesionişti în domeniul sanitar. Astfel, deşi pregăteşte cei mai mulţi absolvenţi de medicină, România se poziţionează cu mult sub media UE de la toate categoriile de profesionişti din domeniul sanitar. Cele mai mari discrepanţe se înregistrează la medici şi la asistenţi medicali. În privinţa infrastructurii, sunt 3.000 de cabinete în ambulatoriu de specialitate, 1.500 de laboratoare, 300 de furnizori de îngrijiri la domiciliu, peste 7.000 de farmacii şi aproximativ 450 de spitale.
Deşi mortalitatea infantilă a scăzut în ultimele două decenii – de la 24 de decese la mia de naşteri în 1994, la 9 la mie în prezent –, acesta rămâne un capitol nefericit pentru România. După nouă ani de la integrare europeană, ţara noastră ocupă încă primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii infantile mai mult decât dublă. În fiecare an, aproximativ 1.900 de nou-născuţi pierd lupta pentru viaţă. La fiecare 5 ore, un copil mai mic de un an moare. O treime din aceste decese pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame şi copii şi dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante.
Cele mai multe decese se înregistrează în rândul prematurilor. Nou-născuţii cu o greutate mai mică de 2.500 de grame prezintă cel mai mare risc de mortalitate infantilă. Greutatea mică la naştere este dată de mai mulţi factori: malnutriţia sau starea de sănătate precară a mamei, lipsa controalelor prenatale şi a planificării familiale.