Iohannis, la reuniunea NATO de la Bruxelles
Preşedintele Klaus Iohannis merge, joi, la Bruxelles, pentru reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai NATO, unde va fi inaugurat şi noul sediu al Alianţei şi se va face o analiză a implementării deciziilor din 2016, de la Varşovia.
Reuniunea de la Bruxelles nu este un summit în adevăratul sens al cuvântului, fiind anunţată ca o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO la un dineu de lucru, pentru a face o evaluare a implementării deciziilor luate la Varşovia, în 2016, pentru a inaugura noului sediu al Alianţei, din Bruxelles, şi pentru a primi Muntenegru ca membru oficial al NATO. Reuniunea va fi şi un puternic semnal politic, fiind pentru prima dată când preşedintele SUA, Donald Trump, şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, vor participa la o astfel de întâlnire, relatează Romaniatv.net.
„Va fi şi un prilej pentru a se sublinia valorile pe care se fundamentează Alianţa Nord-Atlantică – unitate, solidaritate, coeziune între state”, potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui Klaus Iohannis, Mădălina Dobrovolschi.
Înainte de reuniunea propriu-zisă, la Bruxelles va fi preluat în gestiune noul sediu NATO, aflat peste drum de actualul Cartier General. Noua construcţie nu este definitivată în proporţie de 100%, însă va putea fi organizată o ceremonie cu această ocazie.
Odată cu inaugurarea noului sediu, vor fi dezvelite şi două monumente: unul dedicat Articolului 5, privind apărarea colectivă, invocat în premieră în 2001, după atacurile din 11 septembrie, şi unul dedicat Zidului Berlinului.
Un moment aşteptat de către toţi participanţii la reuniune va fi mesajul transmis de noul preşedinte al SUA, Donald Trump. În campania sa din 2016, Trump a declarat că NATO este o organizaţie depăşită şi perimată, pentru ca, în această primăvară, odată cu vizia secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Washington, să aibă o întoarcere de 180 de grade în discursul său, afirmând că Alianţa nu se mai află în acea situaţie. Principala îngrijorare a aliaţilor americani este referitoare la alocările de fonduri pentru Apărare în rândul membrilor NATO (distribuirea eforturilor şi responsabilităţilor în cadrul Alianţei, respectiv „burden-sharing”). Aceasta este o îngrijorare mai veche a SUA, încă din vremea Administraţiei Obama, şi susţinută inclusiv de către Partidul Democrat, însă tema a fost promovată mult mai activ şi vocal de către actuala administraţie republicană.
Conflictul principal al lui Trump este cu Germania şi cu Angela Merkel, oficialii americani considerând că Berlinul şi-ar permite cheltuieli sporite în Apărare, având în vedere situaţia economică favorabilă, însă răspunsul Germaniei a fost până acum evaziv.
Potrivit unor surse oficiale, liderii NATO se aşteaptă însă la un mesaj pozitiv al preşedintelui Trump cu această ocazie, în special în discursul său cu ocazia dezvelirii monumentului dedicat Articolului 5, ai căror beneficiari au fost SUA în 2001.
România va avea la summitul NATO un mesaj clar pe această temă, ţara noastră fiind printre puţinele care au ajuns la un procent de 2% din PIB pentru Apărare, începând cu 2017, în timp ce restul statelor sunt aşteptate să vină cu un program precis privind intenţiile în Apărare până în 2024 (aşa cum s-a convenit la summitul din Ţara Galilor, din 2014).
Surse oficiale au declarat, pentru News.ro, că România, fiind în acest grup restrâns de state care au atins obiectivul, va sublinia în cadrul dineului de lucru acest fapt şi va evidenţia statutul său de contributor relevant şi responsabil la NATO, care îşi respectă angajamentele. Pe lângă alocarea a 2% din PIB, România va sublinia şi participarea la Resolute Support Mission din Afganistan, ca al patrulea contributor ca importanţă, dar şi găzduirea componentei scutului antirachetă de la Deveselu.
Pentru România, un punct important va fi şi cel legat de prezenţa la Marea Neagră, însă nu sunt aşteptate noi decizii în acest cadru. La reuniune, Klaus Iohannis va nota însă că au fost făcute progrese semnificative în implementarea deciziilor de la Varşovia în cazul prezenţei înaintate de la Marea Neagră, precum şi prin atingerea capacităţii iniţiale a Brigăzii Multinaţionale de la Craiova.
Un alt element important pentru ţara noastră este legat de exerciţiile NATO care vor avea loc în estul Europei în acest an, în special exerciţiul Saber Guardian 2017, care va implica România, pe al cărei teritoriu vor fi desfăşuraţi 30.000 de soldaţi aliaţi în luna iulie. Tot în 2017 România va găzdui şi exerciţiul Forţei NATO de Reacţie Foarte Rapidă.