Olguţa Vasilescu, noi atacuri la adresa lui Iohannis

Olguta Vasilescu, vicepresedinte PSD, este convinsă că românii nu vor cădea, la alegerile prezidenţiale, în capcana dezinformarilor ACL şi vor ţine cont de faătul că, în campania electorală, Klaus Iohannis s-a arătat mai deranjat de „adevarul despre cele şase case ale sale, dar deloc de minciunile lui Basescu trambitate de Ludovic Orban si altii din PNL”.

„Iohannis este deranjat de intrebarile foarte legitime din spatiul public despre casele sale, 6 la numar. Pe de alta parte, nu este deloc deranjat de minciunile lui Basescu si de atacurile mizerabile pe care le foloseste acesta in campanie. De unde a avut bani Iohannis sa cumpere 6 case? Din leafa de profesor? Din meditatii? De la parinti? Intrebarea este legitima, nu este un atac de campanie, este o intrebare simpla, la care Iohannis nu este in stare sa raspunda, iar declaratiile sale de avere spun o alta poveste decat ce debiteaza Klaus Iohannis la televizor. Iohannis a ajuns sa stranga mai multe raspunsuri dubioase la aceasta intrebare decat cele 6 case pe care le are in proprietate”

PNL este aliat incognito cu Basescu. Anumite surse vorbesc deja de intalniri la sediul PNL intre oamenii lui Iohannis si reprezentanti ai Administratiei Prezidentiale. Este suficient sa te uiti la plangerile penale formulate de Ludovic Orban in aceasta campanie, impotriva propriilor primari, pentru a vedea ca au fost scrise de mana lui Basescu. Iohannis se ascunde in spatele unei aparente ignorante, care i se potriveste, dar stie foarte bine ca practicile mizerabile de campanie brevetate de Basescu sunt preluate pe nemestecate de PNL si livrate electoratului. Norocul romanilor si ghinionul echipei Iohannis este ca electoratul intelege care este realitatea si nu cade prada dezinformarilor ACL.

Duminică, 2 noiembrie 2014, românii cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne pentru a alege un nou preşedinte. 14 candidaţi au intrat în cursa pentru Cotroceni, Victor Ponta şi Klaus Iohannis fiind creditaţi de sondajele de opinie drept finalişti în cel de-al doilea tur de scrutin care va avea loc pe 16 noiembrie. Secţiile de votare vor fi duminică deschise de la ora 7.00 până la ora 21.00. Alegătorii care nu se află în localitatea de domiciliu pot vota pe liste suplimentare la orice secţie de votare.

Cei 14 candidaţi care au intrat în cursa prezidenţială, sunt, aşa cum vor apărea pe buletinul de vot:  Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Iohannis (ACL), Dan Diaconescu (PPDD), Victor Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC), William Brînză (PER), Elena Udrea (PMP), Mircea Amariţei (Prodemo), Teodor Meleşcanu (independent), Gheorghe Funar (independent), Zsolt Szilagyi (PPMT), Monica Macovei (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Călin Popescu Tăriceanu (independent) şi Corneliu Vadim

La scrutinul de duminică, 18.296.567 cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, în ţară fiind organizate 18.550 secţii de vot şi 294 în străinătate, pentru scrutin fiind pregătite 20.745.068 de buletine de vot şi 94.220 de ştampile cu menţiunea „Votat”.

Au drept de vot cetăţenii români care au 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sau în străinătate. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

În Bucureşti sunt 1.245 de secţii de votare. În sectorul 1 al Capitalei sunt organizate 162 de secţii, în sectorul 2 – 202, în sectorul 3 – 274, în sectorul 4 – 178, în sectorul 5 – 196, iar în sectorul 6 – 233 de secţii de votare.

În străinătate vor fi organizate 294 de secţii pentru cetăţenii români care doresc să îşi exercite dreptul de vot. Potrivit MAE, aproximativ trei milioane de români care trăiesc în afara ţării vor putea vota la alegerile prezidenţiale. Ministerul a trimis în străinătate 600.000 de buletine de vot. Conform MAE, pentru scrutinul din 2 noiembrie a fost majorat numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin. A scăzut însă numărul celor din Italia (unde trăiesc în jur de 900.000 de români, conform datelor oficiale) de la 55 la 51 şi din SUA, de la 28 la 22. În Spania s-a menţinut acelaşi număr de secţii de vot, respectiv 38.