Șora, despre scandalul „manualelor școlare”
Filosoful Mihai Şora, fost ministru al Învăţământului în primul Guvern creat după Revoluţia din 1989, consideră că tot ceea ce se întâmplă în prezent cu privire la manualele şcolare „stă sub semnul amatorismului, al nepriceperii infatuate” şi aruncă în ceaţă inclusiv viitorul copiilor.
„Tot ce se întâmplă, zilele acestea, legat de manualele şcolare stă sub semnul amatorismului, al nepriceperii infatuate, al păguboasei lipse de viziune. Neantul activ. La limită, el poate fi mai demobilizator şi distructiv decât orice moment de slăbiciune, infirmitate sau stângăcie pe care îl va fi trăit învăţământul românesc în anii precedenţi. Pentru că aruncă în ceaţă tocmai punctele cardinale ale educaţiei. Iar unul dintre ele este viitorul copiilor”, scrie Mihai Şora pe Facebook.
Aceasta este concluzia sa după ce prezintă un manual de astronomie, spunând că a prins un asemenea manual şi că „nu era doar bine gândit, ci de-a dreptul pasionant pentru orice copil care îşi pune măcar în treacăt întrebări despre margini, despre lună şi infinit, despre spaţiu şi timp, ce înseamnă o cometă sau unde duce calea ferată din oraşul lui”.
Mihai Şora remarcă însă că autorii unor astfel de manuale – Traian Popp ori Eliza Zotu, N. Abramescu („Lecţiuni de cosmografie”), Gheorghe Naneş, Maria Theohari, Constantin Pârvulescu („Noţiuni metodice de astronomie”) – erau toţi profesori străluciţi, înainte de a deveni autori de manuale pentru cursul secundar.
El reaminteşte că din 1948, manualul de astronomie a devenit o traducere după manualul sovietic.
„Astăzi, nu cred să mai existe nici acela, pentru că astronomia – adică tocmai ştiinţa care va răscoli vieţile şi obiceiurile omeneşti în următoarele decenii – a fost scoasă din programa şcolară. Cum au fost scoase logica şi limbile clasice: o lovitură de graţie pentru un sistem educativ cât de cât coerent şi preocupat de vigoarea mentală a copiilor”, constată fostul ministru al Învăţământului.