Burleanu vs Lupescu. Ziua Z la FRF?

Mai sunt doar câteva ore până când Federaţia Română de Fotbal (FRF) îşi alege un nou şef. Patru candidaţi îşi vor disputa funcţia de preşedinte: Răzvan Burleanu, actualul număr unu de la Casa Fotbalului, Ionuţ Lupescu, membru al „Generaţiei de Aur”, Marcel Puşcaş, fost conducător la Steaua, şi Ilie Drăgan, deţinător al licenţei de antrenor A UEFA, fost lector în cadrul Şcolii Federale de antrenori din cadrul FRF.

Candidaţii Răzvan Burleanu, Ionuţ Lupescu, Marcel Puşcaş şi Ilie Drăgan îşi dispută astăzi, miercuri, preşedinţia Federaţiei Române de Fotbal, alegerile fiind programate în cadrul Adunării Generale a FRF, care se va desfăşura începând cu ora 11,00 în sala „Nicolae Dobrin” de la Casa Fotbalului .

Două sute cincizeci şi şapte de membri afiliaţi au drept de vot la alegerile pentru şefia FRF. Conform statutului FRF, alegerea preşedintelui se face prin vot secret, iar candidatul care va obţine jumătate plus unu din voturile membrilor afiliaţi prezenţi va fi declarat câştigător.

În situaţia în care, după primul tur de scrutin, niciun candidat nu va obţine majoritatea cerută de statut, se va organiza al doilea tur de scrutin, la care vor participa doar primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în cadrul primului tur de scrutin. Dacă pe locul al doilea se vor afla doi candidaţi la egalitate de voturi, scrutinul se va desfăşura între aceştia şi candidatul aflat pe primul loc. În cazul egalităţii numărului de voturi, scrutinul se va repeta până la departajare. Va fi declarat ales în funcţia de preşedinte al FRF, începând cu cel de-al doilea tur de scrutin, candidatul care va obţine cele mai multe voturi dintre voturile exprimate şi validate.

Răzvan Burleanu este preşedintele în exerciţiu al Federaţiei Române de Fotbal. A jucat fotbal doar la nivel de juniori, el fiind şi arbitru până la vârsta de 19 ani. Absolvent al SNSPA, actualul şef al FRF a activat ulterior în cadrul Primăriei Bacău, al Comisiei Juridice din Parlamentul României, al Autorităţii Electorale Permanente şi al Administraţiei Prezidenţiale. Acum în vârstă de 33 de ani, Burleanu a condus înainte de 2014 din postura de preşedinte Federaţia Română de Minifotbal, precum şi Federaţia Europeană de Minifotbal, structură nerecunoscută de UEFA sau FIFA.

Burleanu, fost angajat al Administraţiei Prezidenţiale, dar şi al Biroului Electoral Central, a venit cu un suflu nou la Federaţia Română de Fotbal, cu un discurs demn de mediul corporatist, care i-a acaparat rapid pe oamenii de fotbal, astfel încât în scurt timp, doar câţiva i-au mai rămas ostili. În mandatul său a încercat să restructureze federaţia din punct de vedere organizatoric, încercând să modifice cam tot ceea ce exista în vremea predecesorului său, Mircea Sandu, pe care l-a acuzat periodic că a lăsat o „grea moştenire”. A angajat foarte mulţi oameni noi, din afara fenomenului, dar a încercat şi să profite de imaginea unor nume grele ale fotbalului, precum Miodrag Belodedici, Adrian Mutu, Marcel Răducanu sau Dumitru Dumitriu.

La capitolul modificări importante efectuate în mandatul lui Burleanu pot fi trecute şi schimbarea emblemei echipei naţionale sau a sponsorului tehnic. De asemenea, Burleanu a fost primul preşedinte al FRF care a angajat un străin în funcţia de selecţioner al echipei naţionale, germanul Christoph Daum. Dacă la început mişcarea a fost privită cu înţelegere de către lumea fotbalului, din ce în ce mai multe voci s-au ridicat împotriva lui Burleanu odată cu eşecurile înregistrate de către echipa naţională de seniori, cu Daum la cârmă.

Fostul internaţional Ionuţ Lupescu (49 de ani) este component al „generaţiei de aur”, având la activ participări la două ediţii ale Cupei Mondiale, 1990 şi 1994, şi la două ale Campionatului European, 1996 şi 2000. El şi-a obţinut licenţa de antrenor la Koln, dar a practicat puţin această meserie, conducând doar două echipe, FCM Bacău şi FC Braşov. În anul 2005 a intrat în administraţie şi a ocupat până în 2011 funcţia de director general al Federaţiei Române de Fotbal. Din 2011 el a fost director al Comisiei Tehnice a UEFA, funcţie din care a demisionat la începutul lunii februarie, când a decis să candideze la preşedinţia Federaţiei Române de Fotbal.

Ionuţ Lupescu, 49 de ani, este reprezentantul „Generaţiei de aur” la aceste alegeri, fiind susţinut de majoritatea fostelor glorii ale fotbalului românesc. Cei mai mulţi dintre ei nu au însă drept de vot la alegerile de luni.

Fiul fostului mare fotbalist Nicolae Lupescu s-a decis destul de greu să candideze pentru funcţia supremă în fotbalul românesc, după ce a renunţat la postul de director tehnic al UEFA. Ca jucător, Ionuţ Lupescu s-a făcut remarcat la Dinamo Bucureşti, echipă pentru care a jucat în mai multe rânduri, şi la echipa naţională a României, unde are 74 de selecţii. În străinătate, Lupescu a jucat la Bayer Leverkusen, Borussia Moenchengladbach, Bursaspor şi Al Hilal.

A antrenat pentru o scurtă perioadă pe FCM Bacău şi FC Braşov, după care a devenit director general în cadrul Federaţiei Române de Fotbal, condusă la acea dată de Mircea Sandu. Actualul preşedinte Răzvan Burleanu l-a acuzat în campania electorală pentru alegerile de luni că în perioada în care a ocupat funcţia de conducere în FRF ar fi favorizat anumite persoane din anturajul său prin acordarea unor comisioane.

Ca angajat al UEFA, Ionuţ Lupescu, poreclit „Kaiserul”, a condus departamentul tehnic, alături de celebrul tehnician englez Sir Alex Ferguson, ocupându-se şi de dezvoltarea fotbalului.

Printre obiectivele pe care şi le-a trasat în campania pentru postul de preşedinte al FRF se află un plan de dezvoltare a fotbalului pentru următorii 10 ani, crearea unui comitet strategic pentru fotbal şi o evaluare cât mai aproape de adevăr a numărului de antrenori şi jucători.

Născut la 12 octombrie 1960, Marcel Puşcaş a evoluat ca jucător la Steaua, Rapid, CS Târgovişte şi Steaua Mizil, având o singură selecţie la prima reprezentativă. După retragere, el a activat ca antrenor (Steaua şi Rapid), ca preşedinte (Viitorul Oradea, Steaua şi AJF Bihor), dar şi ca impresar. Puşcaş a candidat şi la precedentele alegeri pentru preşedinţia FRF. Din 2014 el ocupă funcţia de manager de dezvoltare în cadrul Federaţiei Române de Fotbal.

Ilie Drăgan (33 de ani) a jucat fotbal numai la nivel de amatori, iar în prezent este antrenor la o şcoală de copii. El deţine licenţa A UEFA şi a fost lector în cadrul Şcolii Federale de antrenori din cadrul FRF. Absolvent al ANEFS, Drăgan a intenţionat să participe şi la alegerile pentru preşedinţia Asociaţiei Municipale de Fotbal Bucureşti (AMFB) din 2016, dar dosarul său de candidatură nu a fost validat la momentul respectiv.

Tot în cadrul Adunării Generale de azi vor avea loc alegeri şi pentru funcţiile de membru în Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal după cum urmează: 1 reprezentant al Asociaţiilor Judeţene de Fotbal (candidaţi: Octavian Goga, Cristian Sava): 2 reprezentanţi ai Ligii I (candidaţi: Valeriu Argăseală, Cristian Tănase); 2 reprezentanţi ai Ligii a II-a (canddaţi: Marius Burcă, Marcel Ghergu); 2 reprezentanţi ai Ligii a III-a (candidaţi: Florin Spînu, Mihai Dăscălescu, Călin-Alexandru Cojocaru); 1 reprezentant al fotbalului feminin (candidat: Alin Cioban); 1 reprezentant al cluburilor cu activitate exclusivă de copii şi juniori (candidat: Cătălin Cighir); 1 reprezentant al fotbalului în sală (candidaţi: Cristi Vornicu, Toader Ştefu, Eduard Kovacs).

Răzvan Burleanu conduce Federaţia Română de Fotbal din 5 martie 2014, atunci când a câştigat alegerile pentru preşedinţie în dauna celorlalţi trei candidaţi: Vasile Avram, Gheorghe Chivorchian şi Sorin Răducanu.