Epidemie de obezitate infantilă în România!

România ocupă locul al doilea în Europa în privința obezității infantile!

Băutură din lapte cu caragenan, arome sintetice și două lingurițe de zahăr!

Brânzică de vaci cu soluție de dezghețare a drumurilor și caragenan!

Brânză topită cu 4 aditivi și 312 kcal per 100 grame produs!

Brânzeturile pentru copii au un conținut mai mare de 300 kcal pe unitatea de vânzare!

Cremă din lapte cu caragenan și urme de cacao!

Desert din lapte cu caragenan!

Desert din lapte cu 9 aditivi!

Desert din lapte cu dioxid de titan!

Iaurt cu ulei de palmier!

Iaurt cu urme de biscuiți!

Iaurt îndulcit cu două lingurițe de zahăr!

Iaurt cu apă, zahăr și două E-uri!

Brânză de vaci pentru copii cu 3 lingurițe de zahăr!

Lapte cu cacao și 5 aditivi!

Asociația Pro Consumatori membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 32 de produse din lapte fabricate pentru copii.  Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe părinți să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru copiii lor. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Prin intermediul acestui studiu tragem un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor îl are asupra sănătății acestora.

Una dintre cele mai controversate teme de discuție din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau „acuzați” de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste și în rândul europenilor și, din păcate, afectează din ce în ce mai mulți copii.

Care sunt principalele cauze ale creșterii ratei obezității?

Principalii responsabili pentru creșterea ratei obezității sunt dietele nesănătoase, în combinație cu lipsa activității fizice, sau altfel spus, un dezechilibru între aportul caloric și caloriile consumate. Cu cât acest dezechilibru are loc pe o perioadă mai mare de timp, cu atât crește riscul apariției obezității.

Obiceiurile de consum s-au schimbat. Consumul de cereale și fibre a scăzut, în favoarea grăsimilor, a adaosului de zahăr și a produselor de origine animală.

Efectele zahărului în alimentația copiilor sunt:

• Dereglarea metabolismului calciului: copii se îmbolnăvesc din această cauză și au dinții stricați de timpuriu. Studiile arată că zahărul adăugat în timpul preparării produselor destinate copiilor (monozaharidele și dizaharidele), reprezintă cauza numărul unu în apariția cariilor.
• Cea mai răspândită afecțiune provocată de consumul excesiv de zahăr este obezitatea. Deși zahărul nu este bogat în calorii, consumat în exces, poate afecta sistemul hormonal, ducând la creșterea apetitului, mărirea țesutului adipos și apariția celulitei.
• Diabetul. Consumul de zahăr și de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantități mari de zaharoză, începe să nu mai funcționeze la parametrii normali. Așa apare diabetul. Acesta generează complicații grave în organism.

Un lucru deosebit de grav este adaosul de “zahăr ascuns” care poate fi găsit în diverse sortimente de produse alimentare și cel mai grav, și în alimentele destinate copiilor. Foarte important este să citiți etichetele produselor, pentru a studia conținutul lor de zahăr. Deși pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural acest lucru nu este adevărat, de cele mai multe ori. Ingrediente precum fructoză din sirop de porumb, folosite ca îndulcitori, fac din produsele “naturale” adevărate bombe în alimentația copiilor. Alte ingrediente în care este “ascuns” zahărul sunt: fructoza, siropul de malț, extractul de malț, siropul de porumb, melasa, zahărul brun, zaharoza, malțul de orez, agava. Toate acestea reprezintă îndulcitori artificiali adăugați în produsele destinate copiilor ce dăunează sănătății lor.

Afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoza și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.

La copii consumul frecvent de dulciuri influențează procesele de creștere, ducând la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșând pubertatea prematura, generând probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violenta, scăderea capacității de concentrare etc.). 

„OMS recunoaşte că, în prezent, obezitatea are o pondere egală sau mai mare comparativ cu malnutriția și bolile infecțioase. Experţii OMS ne avertizează că în lipsa unor măsuri drastice de prevenţie şi tratament, până în anul 2025, peste 50% din populaţia lumii va fi obeză! Supraponderabilitatea şi obezitatea din perioada copilăriei vor duce la serioase probleme de sănătate în perioada de adult. Obezitatea la copii este asociată cu factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, diabet, probleme ortopedice şi degradarea stării de bine psiho-sociale, incluzând tulburări alimentare, relaţii sociale precare şi dezavantaje educaţionale. Copilul supraponderal prezintă mai multe şanse să fie un adult supraponderal. Conform Legii nr. 123 din 27 mai 2008 pentru o alimentatie sănătoasă în unitătile de învătământ preuniversitar prin aliment nerecomandat preşcolarilor şi şcolarilor se întelege un aliment cu un aport substanțial de compuşi cu efect dăunător sănătătii, ca grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, în detrimentul compuşilor cu efect benefic, cum ar fi fibre, vitamine, minerale. Potrivit aceluiași act normativ în unitățiile de învățământ preuniversitar nu sunt recomandate preșcolarilor și școlarilor alimentele cu un conținut mai mare de 300 de kcal pe unitatea de vânzare, cu un conținut mai mare de 15 grame zaharuri/100 grame produs, cu un conținut mai mare de 20 grame grăsimi/100 grame produs, din care nu mai mult de 5 grame grăsimi saturate/100 grame produs și nu mai mult de 1 gram acizi grași trans/100 grame produs. Totodată, nu sunt recomandate preșcolarilor și școlarilor alimentele cu un conținut de sare mai mare de 1,5 grame sare/100 grame produs. Zahărul ocupă poziția a doua pe lista ingredientelor din lactatele și deserturile pe bază de lapte fabricate pentru copii!Denumirile sub care sunt vândute aceste produse sunt înșelătoare, induc impresia unor amestecuri formate din lapte și alte ingrediente naturale. Având în vedere atât cantitatea mare de zahăr conținută, cât și compoziția nespecifică, încărcată din punct de vedere chimic, nu recomandăm ca aceste alimente să facă parte din alimentația copiilor. Cu toate că România se confruntă cu o epidemie de obezitate infantilă, Guvernul României prin Ministerul Sănătății nu întreprinde niciun demers legal în vederea interzicerii folosirii zahărului în produsele alimentare destinate copiilor. Consumul excesiv de zahăr și grăsimi dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu au cunoștințe elementare de nutriție. Din păcate, nici Guvernul Romaniei, recte Ministerul Sănătății nu finanțează campanii de informare și educare bazate pe informații clare și pe înțelesul consumatorului obișnuit.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, Președinte APC.

„Nimic nu ar crea îngrijorare dacă situația consumatorului contemporan ar fi cea a consumatorului din trecut, adică dacă ar face singur adaosurile, iar amestecul ar fi consumat tot atunci; această practică este și acum recomandată cu entuziasm consumatorilor de iaurt, pentru a spori plăcerea consumului acestui valoros aliment, și îndeosebi mamelor, care își pot convinge mai ușor copiii să mănânce iaurt. Adăugarea de fructe proaspete, curate, sănătoase în iaurt sănătos asigură nu numai un spor de valoare alimentară, dar induce și o stare de satisfacție senzorială deosebită.„ Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE București.

„Iată că a venit timpul să analizăm o temă extrem de importantă care are legătură cu sănătatea publică din România, mai ales dacă ne raportăm la statistica oficială a Organizaţiei  Mondiale a Sănătăţii care plaseazăţara noastră pe locul al treilea din Europa în clasamentul supraponderalilor. Din păcate, nu stăm mai bine nici pe segmentul copiilor, România ocupând locul al doilea în privinţa obezităţii infantile şi dacă alegem să proiectăm viitorul naţiunii pe tapetul prezentului, începem săînţelegem că situaţia nu este deloc favorabilă pentru populaţia noastră. Am ajuns să ne confruntăm cu acest adevăr, fiindcă autorităţile noastre nu au fost deloc preocupate să promoveze ideea consumului responsabil al alimentelor procesate care conţin zahăr adăugat, permiţându-le producătorilor să acţioneze după propriile interese. Nefiind reglementată cantitatea de zahăr care ar trebui adăugatăîn reţeta unui produs, producătorii au profitat de aceste lacune legislative, adăugând cantităţi importante de zahăr în aproape toate produsele procesate care se comercializează pe piaţa noastră. În anul 2016, doctorul Cristian Serafinceanu, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice ne avertiza că 11,6% din populaţia adultă a României, suferă de diabet zaharat, adică peste 1,5 milioane de români sunt afectaţi de această afecţiune. Mai mult decât atât, lipsa educaţiei nutriţionale în rândul populaţiei reprezintă un alt factor care a contribuit la creşterea ratei obezităţii infantile, întrucât părinţii nu citesc cu atenţie etichetele produselor, alegând de cele mai multe ori produsele ieftine şi slab calitative, în detrimentul celor sănătoase şi fără etichete. Nu trebuie să uităm căîn unităţile publice de învăţământ tema „consumului iraţional de zahăr” nu este dezbătută mai deloc de către cadrele didactice, Ministerul Învăţământului neintroducând în programa şcolară o disciplină vitală pentru sănătatea copiilor şi anume educaţia nutriţională. Ba dimpotrivă, profesorii fac exact pe dos în timpul serbărilor sau diverselor concursuri şcolare, alegând să premieze copiii cu multe sacoşe de moşi din ciocolatăşi de ouă pline cu surprize. Iată căîn prezent culegem „roadele” seminţelor cultivate ieri, de aceea nu trebuie să ne mirăm că am ajuns în situaţia de a ocupa locurile fruntaşe în privinţa numărului de copii suferinzi de obezitate şi de diabet. Ei bine, cei mai mulţi dintre români nu realizează că zahărul este un ingredient asociat în mod direct cu apariţia bolilor cardiovasculare şi cu diabetul, peste 4 milioane de conaţionali suferind de aceste afecţiuni care reprezintă prima cauză a decesului în ţara noastră. Cei mai mulţi dintre ei au apărut ca urmare a adoptării unui regim de viaţă nesănătos, făcând tot mai puţin sport şi mâncând cât mai mult zahăr. Partea proastă este că zahărul nu se regăseşte numai în dulciuri sau în băuturile acidulate, cişi în alte produse alimentare foarte consumate cum ar fi lactatele.

Este trist că cei mai mulţi dintre cumpărători nici măcar nu se uită pe etichetele iaurturilor cu fructe, iaurturilor cu bile de cereale şi ciocolată sau pe eticheta unei cutii de brânză proaspătă de vaci cu fructe adăugate, atunci când le adaugă prea repede în coş. Spre exemplu, un studiu efectuat de cercetătorii Universităţii din Leeds a analizat 900 de iaurturi comercializate în Marea Britanie, ajungând la concluzia că un iaurt conţine mai mult zahăr decât într-o băutură Cola, raportându-ne la 100 gr. Practic, în 100 gr de iaurt se regăseau între 10 gr şi 16 gr de zahăr, acest ingredient nociv aflându-se şi în iaurturile bio. Cu alte cuvinte, un copil consumă aprox. 3 linguriţe de zahăr atunci când savurează un iaurt, adică cantitatea de zahăr recomandată a fi consumată pe parcursul unei singure zile, dacă ne ghidăm după recomandările OMS-ului. În urma acestui studiu, autorităţile britanice au decis să scadă consumul de zahăr cu 20%, impunând noi reglementări jucătorilor din industria alimentară care să limiteze cantitatea de zahăr adăugatăîn produsele comercializate. Dacăîn alte state, limitarea consumului zahărului a devenit una din priorităţile publice ale guvernelor, acest subiect a rămas încă virgin în România, autorităţile de aici nefiind deloc preocupate să demareze un plan concret de reducere a consumului de zahăr pe segmentul copiilor sau tinerilor adulţi. Legătura dintre consumul de zahăr şi apariţia obezităţii este una directă, aceasta crescând în acelaşi timp şi riscul de apariţie a diabetului.

De altfel, studiul intitulat „The Relationship of Sugar to Population-Level Diabetes Prevalence: An Econometric Analysis of Repeated Cross Sectional Data”, publicat în anul 2013 a analizat obiceiul de consum al locuitorilor din peste 175 ţări, ajungând la concluzia că suplimentarea cantităţii de zahăr în dietele lor era legată de o creştere a ratei diabetului. În acest studiu, procentul celor suferinzi de diabet creştea cu 1% la includerea zilnicăîn dietă a unei porţii suplimentare de 150 de calorii provenite din zahăr. Totodată, consumul în exces al zahărului creşte incidenţa apariţiei bolilor cardiovasculare, studiul intitulat „Added Sugar Intake and Cardiovascular Diseases Mortality Among US Adults” şi publicat în anul 2014 dovedind această relaţie de cauzalitate. Astfel, persoanele care consumau cel puţin 25% din totalul caloriilor zilnice provenite din zahăr aveau un risc dublu de deces în urma declanşării unei boli cardiovasculare, comparându-le cu cele care nu includeau în dieta zilnică mai mult de 10% din totalul caloriilor provenite din zahăr. Acesta este şi motivul pentru care Asociaţia Americană a Inimii recomandă un consum zilnic de zahăr de max 9 linguriţe (aprox. 150 kcal) în cazul bărbaţilor şi de max 6 linguriţe în cazul femeilor (aprox. 100 kcal), pentru a nu creşte riscul declanşării afecţiunilor cardiovasculare. Am prezentat aceste date în ideea conştientizării riscului consumului de zahăr, astfel încât românii să evite consumul iaurturilor sau brânzeturilor care conţin zahăr adăugat, recomandându-le să facă o analiză riguroasă atunci când se află la cumpărături. Este vital ca ei să citească cu atenţie etichetele acestor produse şi să respingă lactatele procesate care conţin îndulcitori adăugaţi, iaurturile de tip desert conţinând de regulă cea mai mare cantitate de zahăr. În locul acestor produse, este recomandată prepararea iaurturului natural în casă, iar dacă condiţiile nu permit acest lucru, atunci se pot achiziţiona iaurturile simple care nu conţin zahăr, aditivi alimentari sau alte arome, pentru ca ulterior să se adauge bucăţele de fructe proaspete sau deshidrate. În acest fel, aveţi garanţia că alimentele pe care le consumaţi nu vă pun în pericol sănătatea voastrăşi a celor dragi, iar în timp îi veţi forţa pe marii jucători din industria alimentară să nu mai distribuie produse pline de calorii „goale.” Dumitru Bălan, nutritionist