Cancerul continuă să facă ravagii în țările cu venituri ridicate

Cancerul este în prezent principala cauză de deces în ţările cu venituri ridicate, în timp ce bolile cardiovasculare (BCV) continuă să fie ucigaşul numărul unu în statele cu venituri reduse, relatează Press Association.

Decesele provocate de cancer în ţările cu venituri ridicate au devenit de două ori mai frecvente în comparaţie cu cele asociate BCV, susţin oamenii de ştiinţă.

Potrivit unui model care a luat în calcul toate cauzele de deces cu excepţia cancerului, mortalitatea anuală totală la 1.000 de persoane-ani a fost cea mai mică în ţările cu venituri ridicate, de 3,4%, intermediară în statele cu venituri medii, de 6,9%, şi cea mai mare în ţările cu venituri reduse, de 13,3%.

BCV a fost cea mai frecventă cauză de deces, respectiv 40%. Însă, procentul a variat, de la doar 23% la sută în ţările cu venituri ridicate, la 41% în statele cu venituri medii şi 43% în ţările cu venituri reduse.

Cancerul a fost a doua cea mai frecventă cauză de deces – 26% dintre cazuri, însă procentul a variat. Cancerul a fost responsabil de majoritatea (55%) dintre decesele înregistrate în ţările cu venituri ridicate, 30% dintre cele din statele cu venituri medii şi 15% dintre decesele din ţările cu venituri reduse.

”Persoană-ani” este o măsură ce ia în calcul atât numărul de persoane cuprinse într-un studiu, dar şi timpul în care fiecare participă la cercetare.

”Faptul că decesele prin cancer sunt în prezent de două ori mai frecvente în comparaţie cu cele asociate BCV în ţările cu venituri ridicate indică o tranziţie în ceea ce priveşte cauzele predominante de deces la vârstă mijlocie”, a declarat profesor Salim Yusuf, autor principal al studiului.

”În timp ce în multe ţări (decesele asociate) BCV sunt în scădere datorită prevenţiei şi tratamentului, mortalitatea prin cancer va deveni probabil principala cauză de deces la nivel mondial. Mortalitatea ridicată în statele cu venituri reduse nu este provocată de o povară mai mare a factorilor de risc, ci mai degrabă de alţi factori, precum calitatea mai redusă (a vieţii) şi accesul precar la asistenţă sanitară”, a notat Yusuf.

Publicată în jurnalul ştiinţific The Lancet, cercetarea a fost prezentată în cadrul congresului anual al Societăţii Europene de Cardiologie, desfăşurat la Paris.

Datele provin de la studiul Prospectiv de Epidemiologie Urbană şi Rurală (PURE), condus de Institutul de Cercetare a Sănătăţii Populaţiei (PHRI) de la Universitatea McMaster din Canada.

Studiul a implicat 162.534 de persoane adulte cu vârste cuprinse între 35 şi 70 de ani din 21 de ţări, monitorizate, în medie, 9,5 ani.