Liliecii insectivori, la originea epidemiei Ebola
La originea actualei epidemii de Ebola, care s-a soldat cu peste 7.700 de morți într-un an în Africa occidentală, s-ar putea afla lilieci insectivori, arată rezultatele unui studiu realizat de cercetători germani și difuzat marți. Acest tip de lilieci ar fi putut contamina un copil din satul Meliandou (sudul Guineii), considerat punctul de plecare al epidemiei, cea mai lungă și gravă de la descoperirea virusului, în 1976, relatează AFP.
Copilul a murit de Ebola în decembrie 2013. Până acum se considera că la originea primei infecții ar fi cel mai probabil o altă specie de lilieci, care se hrănește cu fructe, pentru că în acea regiune aceste animale sunt vânate. Însă cercetarea efectuată la fața locului de o echipă de cercetători germani de la Institutul „Robert Koch” din Berlin a scos la iveală faptul că în scorbura unui copac unde se jucau copiii din sat exista o colonie de lilieci insectivori. Copacul a fost parțial ars de la moartea copilului, iar colonia de lilieci a fost distrusă. Eșantioane de cenușă și sol prelevate au pus în evidență totuși urme genetice ale animalelor insectivore, dar niciuna a virusului Ebola.
Și acești lilieci pot fi purtători ai virusului Ebola, ca și rudele lor frugifore (care se hrănesc cu fructe), conform altor prelevări și analize efectuate în regiune de echipa germană.
Copilul de doi ani ‘s-ar fi putut infecta jucându-se la pomul cu scorbura care adăpostea o colonie de lilieci insectivori’, sunt de părere cercetătorii în articolul publicat în revista științifică Embo Molecular Medicine.
Unul din principalii autori ai cercetării, epidemiologul Fabian Leendertz de la Institutul „Robert Koch”, este însă prudent, arătând că există „prea puține date…și tot ceea ce putem spune este că trebuie să ne ocupăm de liliecii insectivori”. O altă ipoteză în privința originii epidemiei este cea a unei contaminări de către mamifere sălbatice, ca maimuțele, și ele infectate de lilieci. Această ipoteză pare înlăturată de cercetătorii germani pentru că nu s-a găsit nicio urmă de epidemie Ebola în fauna sălbatică din zonă. „Am supravegheat populațiile de mamifere mari din apropierea satului Meliandou și nu am găsit niciun semn de epidemie”, afirmă dr Leendertz. Specialistul apreciază că distrugerea populației de lilieci pentru prevenirea epidemiei de Ebola nu ar avea niciun sens: ‘Soluția nu este să începem să omorâm liliecii sau să le distrugem habitatul. Acest lucru ar putea avea chiar un efect retroactiv dezastruos’, încheie el.
Copilul a murit de Ebola în decembrie 2013. Până acum se considera că la originea primei infecții ar fi cel mai probabil o altă specie de lilieci, care se hrănește cu fructe, pentru că în acea regiune aceste animale sunt vânate. Însă cercetarea efectuată la fața locului de o echipă de cercetători germani de la Institutul ‘Robert Koch’ din Berlin a scos la iveală faptul că în scorbura unui copac unde se jucau copiii din sat exista o colonie de lilieci insectivori. Copacul a fost parțial ars de la moartea copilului, iar colonia de lilieci a fost distrusă. Eșantioane de cenușă și sol prelevate au pus în evidență totuși urme genetice ale animalelor insectivore, dar niciuna a virusului Ebola.
Și acești lilieci pot fi purtători ai virusului Ebola, ca și rudele lor frugifore (care se hrănesc cu fructe), conform altor prelevări și analize efectuate în regiune de echipa germană.
Copilul de doi ani „s-ar fi putut infecta jucându-se la pomul cu scorbura care adăpostea o colonie de lilieci insectivori”, sunt de părere cercetătorii în articolul publicat în revista științifică Embo Molecular Medicine.
Unul din principalii autori ai cercetării, epidemiologul Fabian Leendertz de la Institutul „Robert Koch”, este însă prudent, arătând că există „prea puține date…și tot ceea ce putem spune este că trebuie să ne ocupăm de liliecii insectivori|”.
O altă ipoteză în privința originii epidemiei este cea a unei contaminări de către mamifere sălbatice, ca maimuțele, și ele infectate de lilieci. Această ipoteză pare înlăturată de cercetătorii germani pentru că nu s-a găsit nicio urmă de epidemie Ebola în fauna sălbatică din zonă. „Am supravegheat populațiile de mamifere mari din apropierea satului Meliandou și nu am găsit niciun semn de epidemie’, afirmă dr Leendertz. Specialistul apreciază că distrugerea populației de lilieci pentru prevenirea epidemiei de Ebola nu ar avea niciun sens: ‘Soluția nu este să începem să omorâm liliecii sau să le distrugem habitatul. Acest lucru ar putea avea chiar un efect retroactiv dezastruos”, încheie el.