Legea „Big Brother”, pe agenda Parlamentului și a Guvernului

Legea „Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite vor fi repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

La şedinţa comună a Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii şi a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă s-a stabilit că se impune o abordare integrată şi o utilizare la maximum a mecanismelor de colaborare ale celor două structuri, pentru prevenirea şi combaterea evenimentelor de natură să afecteze grav mediul de securitate.

În acest sens, s-a convenit asupra necesităţii repunerii pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile a pachetului de acte normative indispensabile asigurării climatului de siguranţă publică şi securitate naţională, în raport de noile evoluţii ale situaţiei de securitate, dar şi de normele Uniunii Europene şi naţionale în domeniu, arată Ministerul Afacerilor Interne, într-un comunicat de presă.

„Aceste reglementări vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video”, a precizat MAI.

Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

Referindu-se la situaţia generată de ultimele evenimente din Franţa, directorul SRI a arătat că noile ameninţările teroriste sunt de natură să pune în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, dar şi credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii.

La rândul său, vicepremierul pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, a subliniat că asigurarea unui climat de securitate publică presupune existenţa unor mecanisme operaţionale eficiente ale structurilor de stat, în paralel cu un nivel înalt de responsabilitate în ceea ce priveşte asigurarea garanţiilor procesuale ale persoanelor investigate.

„Toate instituţiile prezente aici, membre ale celor două structuri – GIS şi CNSSU – au atribuţii specifice, dar împreună, beneficiind de un cadru normativ şi operaţional bine structurat – pot genera o reacţie fermă, rapidă, de natură a asigura siguranţa publică, prevenirea şi contracararea tuturor fenomenelor generatoare de pericol la adresa cetăţenilor”, a susţinut viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne Gabriel Oprea, în cadrul şedinţei comune de lucru.

Şedinţa comună, condusă de vicepremierul Gabriel Oprea, a avut ca temă analiza dinamicii situaţiei de securitate la nivelul Uniunii Europene şi în zonele de interes strategic ale României, precum şi dezvoltarea capabilităţilor pe linia intervenţiei în situaţiile speciale de urgenţă.

La şedinţa comună au participat: George Scutaru, consilier prezidenţial pe probleme de securitate – în calitate de invitat, George Maior – directorul Serviciului Român de Informaţii, Robert Cazanciuc – ministrul justiţiei, Tiberiu Niţu – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Silviu Predoiu – directorul Serviciului de Informaţii Externe, Marcel Opriş – directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Lucian Pahonţu – directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, Bogdan Aurescu – ministrul Afacerilor Externe, Sorin Grindeanu – ministrul pentru Societatea Informaţională, Ioan Rus – ministrul Transporturilor, Mihai Tudose – ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Sorin Câmpeanu – ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Darius Vâlcov – ministrul Finanţelor Publice, Daniel Constantin – ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Graţiela Gavrilescu – ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Eugen Orlando Teodorovici – ministrul Fondurilor Europene, Neculaie Plăiaşu – preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Andrei Attila Chendi – directorul Departamentului pentru Luptă Antifraudă.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat joi că trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului şi secretul corespondenţei, însă prioritar este dreptul la viaţă, chiar dacă ar fi îngrădit dreptul la comunicare.

Potrivit lui Niţu, în contextul atacului din Paris, comis împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo, legile privind cartele preplătite şi retenţia datelor ar putea constitui, dacă le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.

Mai multe ONG-uri au susţinut, în contextul convocării şedinţei interministeriale, că autorităţile române folosesc atentatul din Franţa pentru a restrânge drepturile fundamentale.

„Reamintim că acest presupus «vid legislativ» este de fapt cunoscut de instituţiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru inter-instituţional să analizeze în regim de urgenţă pentru astăzi, 8 ianuarie 2014, respingerea de către Curtea Constituţională a legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie şi internet reprezintă o măsură aberantă, care perpetuează greşelile trecutului şi îngrădeşte drepturile fundamentale, în locul unei analize profesioniste, aprofundate, care să includă toţi actorii din societate interesaţi de subiect. Remarcăm, încă o dată, că atât sectorul privat, cât şi cel al societăţii civile sunt ignorate de autorităţile statului atunci când iau decizii pe aceste subiecte”, se mai arată în comunicatul semnat de APADOR-CH, Miliţia Spirituală, ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Geo-spaţial.org, Fundaţia Ceata şi Asociaţia Interactive Advertising Bureau România.

Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea „Big Brother” este neconstituţională.

În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

Douăsprezece persoane au murit, iar alte 11 au fost rănite, miercuri, într-un atac comis de indivizi înarmaţi cu arme automate şi lansatoare de rachete, la sediul parizian al revistei satirice Charlie Hebdo. Printre victime se numără directorul publicaţiei, Stéphane Charbonnier (Charb), şi alţi trei cunoscuţi caricaturişti – Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) şi Georges Wolinski (Wolinski).

Doi fraţi de naţionalitate franceză născuţi la Paris, Said Kouachi, în vârstă de 34 de ani, şi Chérif Kouachi, în vârstă de 32 de ani, un jihadist cunoscut serviciilor antiteroriste, au fost identificaţi drept presupuşii autori ai atacului şi sunt căutaţi de poliţie.