Nivelul de trai din România, tot mai aproape de cel al UE. Bucureștiul și Cluj-Napoca au depășit multe capitale europene!

Nivelul de trai din România recuperează decalajul față de UE, ajungând la 80% din media europeană. Oraşele Bucureşti şi Cluj sunt deja peste multe capitale europene.

Sloganul „Vrem o ţară ca afară” începe să prindă contur cel puţin în marile metropole, cum ar fi Bucureşti, Cluj sau Timişoara.

În ultimii 10 ani, România a înregistrat cea mai mare viteză a convergenței economice (măsurată prin PIB/capita la standardul puterii de cumpărare), potrivit datelor publicate de Eurostat.
România a urcat la un nivel al PIB/capita de 78% din media UE, față de 55% cât avea acum 10 ani, nivelul acestui indicator crescând cu peste 40%. Oarecum contraintuitiv, în țări bogate cum e Luxemburg sau Suedia nivelul de trai (măsurat prin PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare) a scăzut în ultimii 10 ani față de nivelul de trai al europeanului mediu, mai arată datele Eurostat.

Anul trecut, PIB-ul României a depășit 1.600 de miliarde de lei, o creștere de 250% comparativ cu acum 10 ani, când valoarea era de 650 de miliarde de lei. „Este un progres semnificativ, care face din România o campioană europeană a ritmului de dezvoltare”, indică analiza raportului.

România se află printre țările cu cele mai scăzute prețuri din UE, fiind cu 46% sub media europeană.

Majorarea veniturilor și îmbunătățirea condițiilor economice au avut ca efect direct creșterea nivelului de trai, determinând o inversare a fenomenului migrației. Potrivit datelor, numărul românilor care se întorc acasă din Occident îl depășește pe cel al persoanelor care aleg să plece în străinătate. Rareș Achiriloaie, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, a confirmat această tendință, declarând: „Foarte multe familii s-au întors în România, au văzut că pot să își câștige existența și aici”, relevă sursa citată.

Bucureștiul și zona limitrofă, de exemplu, au ajuns la un nivel mai mult decât dublu față de media țării, cu 164% din puterea de cumpărare din UE. Regiunea București-Ilfov se clasează, astfel, printre cele mai bogate regiuni ale Europei, alături de Île-de-France sau zone din Germania, Belgia ori Olanda, în timp ce restul țării noastre se află la coada clasamentului. Moldova, adică regiunea Nord-Est, are o putere de cumpărare de patru ori mai mică decât cea din București-Ilfov, conform aceleiași clasificări Eurostat pe baza PPS, potrivit Panorama.

Dar la București se trăiește mai bine ca la Budapesta și Varșovia. De ce nu mai avem motive să emigrăm? Ungaria se luptă să aibă un oraș cu adevărat mare, a declarat Gergely Karácsony, primarul de opoziţie al Budapestei.

Capitala Ungariei produce 37% din PIB-ul ţării. Karácsony a spus că nu este unul dintre cei care măsoară creșterea economică în funcție de PIB, dar, dacă trebuie întocmit un bilanț, doar Slovenia și Cehia se dezvoltă mai lent decât Ungaria. „Și Polonia, și Ţările Baltice au trecut deja pe lângă noi”, a spus edilul capitalei maghiare.

Gergely Karácsony a făcut referire la cea mai recentă cercetare Eurostat, conform căreia, pe baza veniturilor raportate la paritatea puterii de cumpărare, Ungaria ocupă ultimul loc în UE, iar România se descurcă deja mai bine.

Anume, situaţia PIB pe capul de locuitor arată astfel: Praga – 207%; Bucureşti – 177%; Varșovia – 162%; Budapesta – 158%; Bratislava – 146%, unde statele UE27 reprezintă 100%, potirvit presei de la Budapesta.

La urma urmei, soldul migrației interne din Ungaria, în ultimii 32 de ani, reflectă că există o migrație foarte puternică din estul țării, către vestul țării. Cealaltă tendință este mutarea din conurbaţie și aglomerație într-o zonă mai aerisită.