Noi descoperiri arheologice excepționale, unice pentru România
Muzeul Național de Istorie a României are bucuria de a vă invita la sărbătorirea Zilelor Europene ale Patrimoniului. În acest cadru vor fi prezentate public noi descoperiri arheologice excepționale, unice pentru România, realizate – de asemenea – în contextul cercetărilor arheologice sistematice realizate în cuprinsul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, în a doua parte a lunii iulie 2025, în cadrul sectorului coordonat de specialiștii Muzeului Național de Istorie a României. Ținând cont de semnificația și importanța acestor descoperiri pentru patrimoniul cultural național, vineri – 12.09.2025, cu începere de la ora 14ꓽ00 va fi organizat un eveniment cultural dedicat, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, în Holul Central – spațiul expozițional corp strada Franceză. Evenimentul cultural cuprinde: o sesiune de scurte prezentări ale noilor descoperiri arheologice excepționale, conferința de presă și vernisarea unei micro-expoziții în cadrul căreia vor fi expuse temporar piesele recent descoperite. Accesul mass-media și al publicului va fi liber. Programul detaliat al evenimentului cultural va fi anunțat în zilele următoare pe website-ul muzeului și pagina de Facebook a acestuia.
Noile descoperiri arheologice de la Callatis au caracter de unicat pentru arheologia din România, fiind totodată de o mare raritate în antichitate, în general, anume vase din aur și argint ce se datează la începutul secolului al III-lea a.Chr. Astfel de artefacte au fost identificate până acum doar în cele mai fastuoase morminte antice, cum sunt cele de la Vergina (în Grecia de Nord) atribuite familiei lui Alexandru cel Mare ori cel al regelui trac Seuthes al III-lea (în Bulgaria).
Având în vedere importanța deosebită pentru patrimoniul cultural național și mondial, precum și interesul publicului larg și al mass-media exprimate în ultimele două luni în legătură cu descoperirile arheologice recente din situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, în sectorul de cercetare coordonat și finanțat de Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii, prin Comisia Națională de Arheologie în contextul Programului Național de Finanțare a Cercetărilor Arheologice, Muzeul Național de Istorie a României consideră ca fiind de primă importanță organizarea evenimentului cultural sus-menționat.
În cadrul sesiunii publice de scurte prezentări, al conferinței de presă și al vernisajul micro-expoziției tematice ce vor avea loc în data de 12.09.2025, specialiștii vor oferi detalii suplimentare privind noile artefacte care au intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, precum și despre contextul lor de descoperire, dar și despre investigațiile și activitățile de restaurare-conservare necesare pentru ca bunurile arheologice descoperite să poată deveni exponate muzeale.
Suntem încrezători că atât obiectele ce urmează a fi expuse în premieră la Muzeul Național de Istorie a României, cât și monumentul – cel mai mare mormânt elenistic cu cavou acoperit cu un tumul cercetat în vestul Mării Negre, au potențialul devină capitole importante din istoriile ce se vor scrie mai departe despre fabulosul univers al civilizațiilor antice din spațiul greco-traco-macedonean constituit pe urmele lui Alexandru cel Mare.
Evenimentul va fi organizat în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, care în acest an au ca temă „Patrimoniu și arhitectură. Ferestre către trecut, uși către viitor. Clădiri și structuri unice”. Prin demersul nostru ne exprimăm convingerea că monumentele și artefactele arheologice din România sunt mărturii esențiale ale patrimoniului cultural european și că acestea sunt cercetate și puse în valoare prin eforturile specialiștilor – arheologi, cercetători științifici, conservatori, restauratori, muzeografi – pentru a fi transmise generațiilor viitoare.
La eveniment ne vor fi alături colaboratorii și partenerii noștri de la: Direcția Cultură și Sport Mangalia, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Municipiului București, Gigapixel Art SRL, Metamorfozys SRL, Kimet, Nuclear NDT Research & Services, Institutul Geologic al României, Luthonium.
În fiecare an, în septembrie, statele semnatare ale Convenției Culturale Europene participă la Zilele Europene ale Patrimoniului – o acțiune culturală comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Pentru 2025 Consiliul Europei a anunțat deschiderea sezonului de evenimente pentru Zilele Europene ale Patrimoniului – ZEP (European Heritage Days – EHD) cu tema: „Patrimoniu Architectural: Feronerie către Trecut, Uși către Viitor”. Anul acesta milioane de oameni din întreaga Europă sunt invitați să exploreze moștenirea durabilă și puterea transformatoare a arhitecturii (și domeniilor de patrimoniu conexe) în conturarea identității culturale comune. Reprezentând o inițiativă comună a mai multor organisme europene, ZEP / EHD este unul dintre cele mai celebrate programe culturale din Europa. Desfășurat în 48 de țări participante la Convenția Culturală Europeană, acesta oferă acces la mii de monumente și locuri – multe dintre ele în mod obișnuit inedite sau mai dificil accesibile publicului. Tema din acest an subliniază rolul arhitecturii ca un martor viu al diversității, rezilienței și creativității Europei și ca o fundație pentru comunități mai durabile și incluzive. Programul ZEP / EHD 2025 contribuie la promovarea democrației, drepturilor omului și a statului de drept – principii fundamentale pentru care militează Consiliul Europei. Acesta reflectă principiile Convenției de la Faro (semnată de România în primăvara acestui an), promovând participarea comunitățiilor și societății pentru valorizarea patrimoniului și Convenția de la Granada, care subliniază importanța protejării patrimoniului arhitectural al Europei din perspectiva unei responsabilități comune.
Pentru detalii depre Zilele Europene ale Patrimoniului – ediția 2025 vezi: Architectural heritage celebrated during 2025 European Heritage Days – Portal / European Heritage Days Brochure 2025 Architectural Heritage WEB.pdf / European Heritage Days 2025 – Architectural heritage: windows to the past, doors to the future (brochure for event organisers)
Pentru alte detalii privind descoperirile arheologice care fac obiectul conferinței de presă și al micro-expoziției anunțate vă rugăm să îi contactați pe: dr. Maria-Magdalena Ștefan – arheolog expert, responsabil sector (MNIR) / telefon 0721247339 și e-mail m_magdalena.stefan@yahoo.com și dr. Dan Ștefan – arheolog expert, responsabil științific al sitului (MNCR) / telefon 0721553370 și e-mail danstefan00@gmail.com
__________________________________________________________________________________
Despre MNIR:
Muzeul Naţional de Istorie a României este una dintre instituţiile reprezentative ale culturii româneşti. Adăpostit într-o clădire monument istoric, denumită în trecut Palatul Poştelor, se află în cuprinsul vechiului centru istoric al Bucureştiului.
Muzeul a fost deschis pentru public în anul 1972 și prezenta, în cele peste 50 de săli de expunere, cele mai valoroase mărturii ale trecutului nostru – din cele mai vechi timpuri, până în perioada contemporană. Dacă la deschidere avea în colecție aproximativ 50.000 de bunuri culturale, acum, Muzeul Naţional de Istorie a României deţine un patrimoniu mult mai bogat (incluzând peste 700.000 piese, un număr care sporeşte anual).
În prezent, Muzeul Naţional de Istorie a României prezintă publicului expozițiile permanente Tezaurul Istoric, Copia Columnei lui Traian și Lapidarium, precum și expoziții temporare cu tematică diversă, în Holul Central.