Momo sau Strania poveste despre hoţii de timp, la Teatrul Excelsior
Momo sau Strania poveste despre hoţii de timp şi copilul care le-a înapoiat oamenilor timpul furat, dramatizare după un basm-roman de Michael Ende de Lenuş-Teodora Moraru, se va juca pe scena teatrului Rxcelsior.
Producţia face parte din programul Un clasic, ce îşi propune apropierea tinerilor de marea literatură, fiind dedicat preadolescenţilor şi adolescenţilor. Teatrul Excelsior, în noua sa formulă, rămâne astfel consecvent programului său anunţat de a se deschide şi către aceste categorii de vârstă.
Romanul lui Michael Ende, una dintre cele mai remarcabile scrieri ale secolului al XX-lea (dramatizat şi pus în scenă, la Teatrul Excelsior, de către regizoarea Lenuş-Teodora Moraru), este o parabolă a schimbării atitudinii societăţii moderne faţă de timp. Puterea de transformare a ceea ce se numeşte azi „efectul timpului comprimat” schimbă valorile şi modifică relaţiile inter-umane. Salvarea, spune Ende în romanul său, vine din noi înşine, dar cu mai multă forţă vine din puritatea sufletelor de copii nepervertite încă.
Momo este fetiţa care ştie să-şi asculte prietenii. Ea locuieşte printre ruinele unui vechi amfiteatru, undeva, la marginea oraşului. Iubită de toţi, Momo are darul de a face ca viaţa să pară uşoară, problemele să fie uitate, zâmbetul să însoţească ziua tuturor. Atunci când oamenii cenuşii pun stăpânire pe oraş, controlându-le locuitorilor timpul personal, doar Momo are puterea, împreună cu Maestrul Ora şi însoţită de broasca ţestoasă Casiopeea, să le redea acestora timpul furat.
„Aparținem timpului, spune regizoarea spectacolului montat la Teatrul Excelsior. Unii oameni îl aud, alţii îl simt, dar nimeni nu poate spune când este cu adevărat. Avem doar puterea de a-l măsura, de a-l contempla tacit sau zâmbitor şi de a-i da valoare. În ce ne măsurăm timpul este singura alegere pe care o avem de făcut. Când alţii aleg în locul nostru se produce decolorarea treptată şi ireversibilă a sufletului, iar singurii capabili să ne salveze sunt copiii, pentru că ei sunt imuni. Copiii şi forţa curativă a acestora. Şi… teatrul. Copiii îşi măsoară timpul înjoacă, actorii în joc, pe scenă. Despre asta vrem să vorbim în spectacol, în… Momo. Despre Teatru, despre Timp, despre Copii.”