Numărul miniștrilor penali ai României a ajuns la 36!
România are nu mai puţin de 36 de miniştri penali. O listă lungă în care se regăsesc nume din toate partidele care s-au perindat la guvernare. 11 miniştri dintre cei 36 au fost încarceraţi, alţii au fost condamnaţi la închisoare cu executare, iar cinci au fost arestaţi preventiv. Aproape 20 de miniştri au fost puşi sub acuzare de procurori. Unii, care au şi calitatea de parlamentar, au fost însă salvaţi de la urmărire penală de către colegii lor din cele două Camere, se arată într-o anchetă realizată de România TV.
2. Ioan Avram Mureşan. Alături de Decebal Traian Remeş, a fost condamnat şi el la 3 ani de închisoare în dosarul Caltaboşul. Însă Mureşan a fost acuzat şi de deturnare de fonduri pentru fapte comise în vremea guvernării CDR, când a fost ministru al Agriculturii. Astfel, Mureşan ar fi scos 5.000 de tone de ulei din rezerva de stat sub formă de împrumut. Prejudiciul a fost estimat ca 25,5 miliarde de lei vechi.
DNA a început urmărirea penală în 2003, iar în mai 2012 s-a dat sentinţa definitivă în acest dosar, anume 7 ani de închisoare. Mureşan se află şi acum în penitenciar.
3. Victor Babiuc. A fost ministru al Justiţiei şi al Apărării Naţionale. În ultima calitate, deţinută în perioada 1997-2000, a aprobat un schimb de terenuri între MApN şi omul de afaceri Gigi Becali, schimb prin care ministerul ar fi fost prejudiciat cu circa 900.000 de dolari. Dosarul a fost deschis în 2004, alături de Babiuc fiind acuzaţi Gigi Becali şi Dumitru Cioflină, fost şef al Statului Major General. În mai 2012, cei trei au fost achitaţi în primă instanţă, dar DNA a făcut recurs. Un an mai târziu, prin sentinţă definitivă, Victor Babiuc a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru abuz în serviciu, dar a fost eliberat în februarie 2014 datorită vârstei.
4. George Copos. A fost vicepremier din partea PC în primul guvern Tăriceanu în anul 2005, însă faptele pentru care a ajuns la închisoare au fost comise în calitate de om de afaceri. Copos are la activ trei condamnări în două dosare diferite, dar pentru aceeaşi meteahnă: o pornire irepresibilă către evaziune fiscală. În martie 2014 a primit două condamnări în dosarul Transferurilor: doi ani de închisoare pentru transferul fotbalistului Cristian Dulca în 1999 şi trei ani pentru transferul lui Florin Bratu în 2003.
Pedepsele au fost comasate, dar pe lângă cei trei ani, a primit un „bonus” de opt luni. În august, pe Copos l-a ajuns şi sentinţa în dosarul Loteria, în care a evitat plata taxelor în valoare de 1.000.000 de euro pentru vânzarea unor spaţii către Loteria Naţională în 2004. De data asta, pedeapsa a fost de patru ani de închisoare.
5. Relu Fenechiu. Pe acesta l-a ajuns ca ministru ce a făcut tot ca om de afaceri. În 2002-2005 a vândut către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova transformatoare şi întrerupătoare uzate la preţul unora noi, cu complicitatea conducerii şi cu încălcarea prevederilor Legii privind achiziţiile publice. Afacerea a creat un prejudiciu de 7,5 milioane de lei, transformatoarele ajungând la fier vechi. În iulie 2013, Relu Fenechiu a fost condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, condamnare ce l-a silit să demisioneze din funcţia de ministru al Transporturilor în guvernul Ponta. Şase luni mai târziu, un complet al ICCJ a menţinut sentinţa iniţială, iar Fenechiu a trebuit să-şi mute domiciliul la penitenciarul Vaslui.
6. Miron Mitrea. Fostul ministru al Transporturilor în perioada 2000-2004 a fost trimis în judecată pentru că, în calitate de ministru, ar fi luat mită în valoare de 300.000 de euro, sub forma unor lucrări de construcţie la casa mamei sale de la Irina Jianu, pentru a o păstra pe aceasta la conducerea Inspectoratului de Stat în Construcţii.
Prin sentinţa definitivă din februarie 2015, Mitrea a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare.
7. Monica Iacob-Ridzi. Ca ministru al Tineretului şi Sportului a dispus acordarea de contracte ilegale unor firme pentri organizarea unor manifestări de Ziua Tineretului în anul 2009. Contractele ar fi creat un prejudiciu de peste 640.000 de euro. Cercetarea penală a început aproape imediat, în iulie 2009. Evoluţia rapidă a evenimentelor a făcut-o pe Iacob-Ridzi să-şi piardă cumpătul şi a dispus distrugerea unor probe de către angajaţi ai ministerului pe care îl conducea. Acest lucru a făcut şi ca pedeapsa să fie destul de severă, 5 ani cu executare, sentinţă pe care a primit-o în februarie 2015.
8. Adrian Năstase. Cel mai important nume de politician care a ajuns la închisoare. Faptele pentru care a fost condamnat au fost comise în perioada cât a fost prim-ministru, 2000-2004. Prima condamnare a primit-o în iunie 2012, doi ani de închisoare în dosarul Trofeul Calităţii. Procurorii l-au acuzat că a încercat să obţină ilegal finanţare pentru campania prezidenţială din 2006. Imediat după pronunţarea sentinţei definitive, Năstase a încercat să se sinucidă când ofiţerul de poliţie judiciară a venit să-l ducă la închisoare.
După câteva zile de spitalizare, fostul premier a fost dus la penitenciar. În martie 2013 a fost eliberat condiţionat, însă de libertate s-au bucurat doar opt luni întrucât în ianuarie 2014 a fost condamnat din nou, de data asta în dosarul Zambaccian. Năstase a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare pentru primire de foloase necuvenite (650.000 de dolari) şi şantaj, însă a fost eliberat condiţionat din nou după numai şase luni.
9. Sorin Pantiş. Fost ministru al Comunicaţiilor şi ex-deputat PNL, Pantiş a fost condamnat definitiv în două dosare. Pantiş a primit, în august 2014, şapte ani de închisoare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, în care Dan Voiculescu execută 10 ani de detenţie. Fostul ministru a fost acuzat de complicitate la stabilirea unei valori diminuate a institutului faţă de cea reală şi de fals în înscrisuri. Pantiş are şi o a doua condamnare, în dosarul Rompetrol, acesta primind doi ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi tot doi ani pentru constituire a unui grup infracţional organizat. Fostul ministru a fost găsit vinovat că s-a folosit de informaţiile pe care le avea în legătură cu Rompetrol, pentru a câştiga ilegal bani la bursă.
10. Codruţ Şereş. Ministru al Economiei și Comerțului în Guvernul Tăriceanu şi membru PC, a fost condamnat în ianuarie 2015 la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, în Dosarul privatizărilor strategice. Şereş a fost trimis după gratii pentru trădare prin transmitere de secrete.
Şereş mai are o condamnare. În martie 2014, el a primit patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Hidroelectrica”, decizia nefiind însă definitivă. În acest caz, anchetatorii îl acuză pe Şereş că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii statului român de aproximativ 165 de milioane de dolari.
11. Zsolt Nagy a fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada 2004-2007. UDMR-istul a fost condamnat, ca şi Şereş, în Dosarul privatizărilor strategice, la patru ani de închisoare. Zsolt Nagy are o condamnare şi în Dosarul „Poşta Română”. În ianuarie 2014, fostul ministru a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare, fiind găsit vinovat că a fost părtaş la trecerea frauduloasă a unui imobil aflat pe Calea Victoriei din patrimoniul Poştei Române în cel al unei firme private, producând astfel un prejudiciu de peste opt milioane de euro.
12. Tudor Chiuariu, fost ministru PNL al Justiţiei, a fost condamnat şi el în dosarul „Poşta Română”. Liberalul a primit trei ani şi şase luni de închisoare, cu suspendare. Atât Chiuariu cât şi Zsolt Nagy au fost deferiţi justiţiei pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave. Tudor Chiuariu este urmărit penal şi în Dosarul retrocedărilor ilegale.
Astfel, în ianuarie 2015, Chiuariu a fost pus de procurorii DNA sub control judiciar pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi aderare la un grup infracţional organizat, după ce ar fi stabilit să primeasca 2,5 milioane euro, pentru interventii privind retrocedarea in cazul lui Sturdza, banii fiind disimulati prin incheierea unui contract de asistenta juridica. Fostul ministru a fost trimis în judecată în acest dosar, iar conducerea PNL a decis excluderea sa din partid.
13. Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul „Case pentru generali”. Senatorul PNL a primit o pedeapsă de un an de închisoare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi două luni pentru participaţie improprie la fals intelectual. Dobriţoiu a fost trimis în judecată de DNA în septembrie 2013, alături de alţi 10 generali cu funcţii de conducere în MapN, fiind acuzat că şi-a achiziţionat ilegal o locuinţă de serviciu, la preţ subvenţionat de Armată.
MINIŞTRI CARE AU AJUNS ÎN AREST
14. Elena Udrea, fost ministru al Turismului Dezvoltării Regionale în Guvernul Boc, a deschis seria numelor grele din 2015, puse sub urmărire penală de DNA. În februarie, fosta şefă a PMP a fost reţinută de procurori în Dosarul Microsoft, fiind acuzată de trei fapte de trafic de influență şi de spălare de bani. Udrea a fost arestată preventiv şi, ulterior, plasată, prin decizie a instanţei, în arest la domiciliu. La o săptămână, Elena Udrea a fost din nou reţinută şi apoi arestată, de această dată în Dosarul Gala Bute.
Udrea este cercetată pentru săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. Una dintre acuzaţiile grele aduse Elenei Udrea este că ar fi primit în biroul de la minister o geantă cu 900.000 de euro. După expirarea celor 30 de zile de arest preventiv, procurorii DNA au cerut prelungirea arestului, ICCJ dând undă verde solicitării acestora. Fostul ministru a decis să conteste decizia prelungirii arestului.
15. Cristian David a fost ministru de Interne în Guvernul Tăriceanu şi ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni în Guvernul Ponta. Fostul liberal a fost arestat preventiv în 22 ianuarie 2015, într-un dosar în care este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
După 2 luni, pe 21 martie, David a fost mutat în arest la domiciliu. Cristian David este urmărit penal şi într-un alt dosar, alături de mama sa, pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii. David este acuzat în acest dosar că a inventat un împrumut de 60.000 de euro acordat mamei sale, pentru a justifica o sumă de bani în declaraţia sa de avere, şi pe care mama sa i l-a restituit. După ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea sa, Cristian David a demisionat din PNL.
16. Darius Vâlcov este cel mai recent nume de ministru ajuns după gratii şi unul dintre cele mai sonore cazuri. A fost ministru al Finanţelor până la data de 15 martie 2015, când şi-a dat demisia după ce a fost pus sub urmărire penală de DNA pentru trafic de influenţă pentru fapte comise în timpul mandatului său de primar PDL la Slatina. Vâlcov a fost acuzat că a primit 2 milioane de euro mită, în perioada 2010-2013 şi a fost reţinut de procurori pentru 24 de ore, însă ICCJ a decis plasarea sa in arest la domiciliu. Procurorii au cerut Senatului însă o nouă încuviinţare pentru reţinere şi arestare, fostul ministru fiind acuzat de săvârşirea, în exercițiul funcției de senator și ministru în Guvernul României, a infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale.
17. Adriean Videanu, fostul ministru al Economiei, a fost reţinut, la data de 30 ianuarie 2015 şi arestat preventiv pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, în Dosarul Bica 2, disjuns din cel al despăgubirii ilegale acordate lui Gheorghe Stelian, pentru un teren supraevaluat. Videanu a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta dosarul Romgaz -Interagro în care era cercetat Videanu. În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale. La data de 6 februarie, instanţa supremă a decis ca Videanu să fie eliberat din arest şi cercetat sub control judiciar cu interdicţia de a părăsi ţara. Ulterior, Videanu a fost trimis, alături de întreg lotul Bica 2, în judecată de către procurorii DNA.
18. Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, se află în arest la domiciliu în Dosarul Microsoft. În septembrie 2009, DNA cerea aviz pentru urmărirea penală a fostului ministru PDL, iar în octombrie, Sandu a fost reţinut de procurori şi apoi arestat preventiv pentru infracţiunile de luare de mită în formă continuată (două acte materiale) și spălare de bani, alături de omul de afaceri Dorin Cocoş şi primarul Gheorghe Ştefan. În referatul procurorilor se arăta că Dorin Cocoş a pretins de la o persoană implicată în cauză, foloase necuvenite pentru el, pentru Gheorghe Ștefan și pentru Gabriel Sandu. Sandu urma să primească 2.700.000 euro şi 1.800.000 euro.
26. Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000 -2004, este urmărit penal în Dosarul Microsoft, fiind acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Potrivit DNA, Tănăsescu ar fi procedat şi el la aprobarea bugetului pentru derularea Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft. Ex-ministrul este acuzat de asemenea că ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă.
27. Valerian Vreme, ministrul PDL al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în perioada septembrie 2010 – februarie 2012 ministru, este urmărit penal în Dosarul Microsoft, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu în perioada în care avea calitatea de ministru, constând în aceea că ar fi încheiat contractul subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, pentru şcoli, în baza căruia MCSI a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro, iar preţul licenţelor nu reflectă discount – ul acordat de Microsoft şi nu a dispus măsuri cu privire la aspectele sesizate de către FTS România cu privire la servicii neprestate.
28. Ovidiu Silaghi, ministru PNL al Transporturilor în perioada mai-decembrie 2012, în prezent europarlamentar, a fost acuzat de DNA de trafic de influenţă. În septembrie 2013, DNA a cerut de la Camera Deputaţilor şi, ulterior, de la PE, aviz pentru începerea urmăririi penale, procurorii susţinând că Silaghi i-ar fi cerut lui Nelu Iordache să deschidă prin compania sa aeriană, Blue Air, noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinaţii din Europa.