Irina Manole (FDIN) propune românilor o altfel de politică!

Cotidianul online „Cronica Română” publică un amplu interviu cu prim-vicepreședintele Frontului Demnității și Identității Naționale, Irina Manole, o femeie de afaceri de succes, care deține și funcția de vicepreședinte UGIR-1903.

Cu un discurs tranșant, argumentat, pliat pe realitatea economică, socială și politică a anului 2015, Irina Manole este doar (unul) dintre românii mândrii de țara sa care vrea să pună umărul la recredibilizarea unei țări ce se afundă în mocirla neîncrederii. Intrarea în politică a unor oameni care și-au văzut de viața lor și au reușit în ceea ce au făcut, a unor profesioniști în domeniile lor de activitate, cum este cazul Irinei Manole (cea care s-a luptat cu ani în urmă din funcția de director general pentru menținerea în viață a unei mari întreprinderi din București, Electronica, unica în sectorul său de activitate! ) este mai mult decât binevenită. România are, astăzi, mai mult decât oricând nevoie de oameni credibili care vor și pot să facă ceva pentru România. A venit vremea ca valorile României să se reunească în slujba interesului național. A venit vremea ca toți ipocriții, penalii și lichelele care conduc de prea mulți ani politica românească să facă dacă nu pasul către Jilava, măcar unul înapoi!

Doamnă Irina Manole, spuneți-ne, în primul rând, câteva cuvinte despre dumneavoastră…

Am să încep să vă spun că m-am născut în Ploiești – orașul Republică – într-o familie modestă de intelectuali. După absolvirea liceului am venit în Capitală unde am urmat cursurile Facultații de Automatică, sectia Calculatoare. După terminarea facultății, am fost repartizată – într-o perioadă în care rula, în Capitală, filmul „Buletin de București”- într-o companie foarte mare- aș spune fără să greșesc un concern, de care am fost mândră toată viața. Atât de mândră încât am dorit să-i imortalizez existența în teza mea de doctorat, teză despre previziunile dezvoltării industriei electronice din România. Mă refer aici la Electronica. Am plecat inițial de pe poziția de inginer de sistem și timp de 17 ani am trecut prin diverse etape și am ajuns până la funcția de director general. Am ajuns în această importantă funcție din păcate, într-o etapă în care mulți spuneau că nu mai este nimic de făcut pentru salvarea companiei. Și, într-adevăr, nu prea a mai fost nimic de făcut, în condițiile în care aceasta a avut ghinionul să se găsească pe un teren din zona de nord a Capitalei, teren extrem de tentant pentru dezvoltatorii imobiliari.

În activitatea patronală am intrat din 1997 mai întâi în APREL asociație din industria electronică, după aceea în contextul în care activitatea industrială, subcapitalizată, a evoluat pe o curbă descendentă, nefiind sprijinită, am format o uniune națională a întreprinderilor mici și mijlocii. Am fost convinsă, și nu m-am înșelat, că acesta va fi viitorul și era necesar să se înțeleagă foarte bine mecanismele economiei de piață. Din păcate, IMM-urile au fost aruncate în luptă fără a fi, cum se spune, educate și fără a fi învățate să meargă pe picioarele lor, fără cultură managerială și mai ales cu o concurență acerbă. IMM-urile s-au adaptat, însă, din mers, iar adaptarea nu a fost sistematizată sau sprijinită de factorii responsabili, pentru că însăși legile au fost haine.

Intrând în această zonă patronală am intrat, practic, în negocierile partenerilor sociali și am văzut cum se pune problema când apar inițiative legislative și, credeți-mă, am suferit enorm când dialogul social a fost mai mult formal pentru că acesta nu dă un vot definitiv, decisiv, ci doar unul consultativ. Această consultare, de multe ori, nu este înțeleasă așa cum trebuie ca în cazul țărilor civilizate care au reguli stricte pentru ce înseamnă avizul unui patronat. Din această poziție am încercat să mă lupt și să fac lucruri bune pentru industria electronică românească și am încercat să negociez, vorbesc de perioada de dinainte de aderarea României la UE, pe marginea taxelor vamale care erau mai mari pentru componente decât pentru subansamble. Ceea ce însemnă că noi plăteam, practic, mâna de lucru chinezească. Acest lucru, deși semnalat de multă vreme, cunoscut chiar de UE a fost neglijat și a condus la situația de astăzi când China a devenit liderul de necontestat în acest domeniu.

Ați fost aleasă prim-vicepreședintele Frontului Demnității și Identității Naționale, un partid nou constituit care a avut, la finele lunii iunie, primul său Congres. Sunteți un om de afaceri care a decis să intre, astfel, în politică. Care au fost motivele care au stat în spatele acestei decizii?

A fost o decizie bazată pe spontaneitate, pe faptul că sunt o persoană căreia îi place să încerce să facă lucruri noi, dar mai ales pe oportunitatea vidului de lideri care să poată actualiza percepția despre politica românească. Dacă până acum m-am concentrat pe carieră, acum am constatat că este nevoie de implicare în sfera publică, în sfera socială, pentru a motoriza, inclusiv, activitatea economică, pentru că activitatea economică nu poate funcționa la parametrii normali fără o implicare politică. Practic, constatăm că nu mai există o respectare a regulilor de bază și am hotărât să încerc, ca în jurul meu cel puțin, să pot să aduc această înțelegere a necesității de a ne schimba, de a face ceva pentru noi înșine, pentru toți cei care ne numim români. Pentru că, dacă stăm să ne gândim, poporul este legat de locul de naștere, de rasă, însă, naționalitatea, tradiția, cultura noastră este sufletul poporului, legitimitatea acestuia și înseamnă până la urmă ceea ce facem noi, ceea ce lăsăm noi să se vadă că știm să facem și în primul rând vorbesc de încrederea în noi și de unitatea morală.

Distrugându-se acest element de încredere lucrurile se degradează într-un ritm foarte alert, iar acum cu toate pericolele care se văd chiar la granițele României, nu pot să nu fiu dezamăgită când văd că nu mulți oameni ar risca ceva pentru binele, interesele și viitorul acestei țări.

Ca atare, știm că, teoretic, românii sunt săritori, buni, primitori, însă, repet, sunt dezamăgită când văd că nu depunem un efort minim (măcar) pentru a reveni pe un drum de siguranță.

Și, totuși, de ce o femeie de afaceri, vicepreședinte UGIR-1903, a optat pentru intrarea într-un partid nou, cu șanse reduse să intre în viitorul Parlament în dauna unor partide mari, precum PSD sau PNL, care conduc de ani buni politica mare din România?

Sunt de felul meu mai conservatoare și îmi place să particip de la început la un proiect. Astfel îl voi cunoaște cel mai bine. Nu vreau să fiu nevoită să dau explicații pentru schimbări conjuncturale. Prefer să cred că Frontul Demnității și Identității Naționale își va păstra idealuri, credința și doctrina în timp, iar activitatea sa nu va fi alterată de momente critice și diferite necesității/obligații politice de moment.

Cum caracterizați clasa politică, viața politică, la 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. Mai putem vorbi, doamnă Manole, de o reformă reală a actualei clase politice?

Eu cred că, din punctul de vedere al clasei politice, suntem la cote de avarie dar cred, totodată, că în cazul în care oamenii de afaceri responsabili și nu numai aceștia, dar și oamenii de știință, de cultură, toate valorile și profesioniștii în domeniile lor de activitate, se vor implica cred că avem o șansă foarte mare. Din păcate, foarte mulți dintre aceștia sunt scârbiți de modul în care clasa politică și-a desfășurat activitatea la nivel parlamentar și guvernamental în toată această perioadă.

Este, însă, momentul ca toți cei conștienți de direcția în care poate merge România, toți cei responsabili care mai cred în viitorul demn al României să acționeze solidar, exclusiv, în virtutea interesului național. Fac o paranteză și vă spun că în anii 1990 veneau, la București , specialiști din cadrul Uniunii Europene pentru a ne familiariza cu economia de piață dar în pauze ne puneau întrebări despre centralizare. Avem încă oameni care se pricep foarte bine la aceste lucruri. Putem fi utili și noi Uniunii Europene și nu trebuie să ne însușim legile ad literram doar pentru că acestea sunt votate de Europa. Trebuie să avem previziune și viteză de reacție, să ne spunem răspicat punctele de vedere și să apărăm, până la urmă, interesul național. Într-o Europă care are ea însăși probleme responsabilitatea membrilor este mai mare.

Să nu mai propunem lucruri de circumstanță doar pentru a mima faptul că avem activitate și să propunem lucruri utile atât pentru noi, cât și pentru UE.

Cu ce se deosebește Frontul Demnității și Identității Naționale de celelate partide care activează, la nivel parlamentar sau neparlamentar, în România anului 2015? Cum poate câștiga voturile electoratului acest nou partid în contextul în care alegătorii sunt suprasaturați de promisiuni, demagogie și lupte pentru Putere?

Din păcate, pentru actualele partide politice, rezultatele nu sunt spectaculoase nici măcar la nivel declarativ. În lumina noii legi, despre rezultate concrete la nivel parlamentar sau guvernamental nu m-aș încumenta să dau rezultate…

Frontul Demnității și Identității Naționale merge pe moderație și această moderație, decență, respect față de celălalt se poate regăsi în fiecare dintre noi. Din acest motiv vreau să cred că FDIN va fi partidul în care fiecare om onest care își iubește țara se poate regăsi. FDIN va încerca să-i facă pe cât mai mulți români să înțeleagă că trebuie să facă ce trebuie să facă măcar acum în al doisprezecelea ceas. Trebuie ca toți cetățenii acestei țări indiferent de naționalitate, cultura, limbă sau religie să se simtă acasă, respectați și prețuiți în propria lor țară.

Care este mesajul principal cu care liderii FDIN vor să acceadă în Parlament la alegerile de la finele anului viitor?

FDIN vizează un electorat cât mai larg, pentru că nevoia de stabilitate, siguranță , libertate și democrație, principalele valori ale acestui partid, se regăsesc în fiecare dintre noi.

Joi, plecați împreună cu președintele partidului, Corneliu Ciontu, într-un turneu unde veți trece în revistă mai multe filiale din Moldova. Ce așteptări aveți de la aceste întâlniri cu liderii unor filiale județene în condițiile în care sunteți la prima deplasare de acest gen?

Vreau în primul rând să-i cunosc, să le înțeleg problemele, pentru că vorbim de județe din partea de est a țării, din Moldova, județe caracterizate, din păcate, de sărăcie. Fiecare dintre aceste județe este foarte important pentru mine, ca lider FDIN, pentru că astfel pot înțelege nevoile reale ale oamenilor. Sunt convinsă că voi găsi în filialele noastre oameni demni, de toată isprava, care pot face lucruri concrete pentru județele pe care le reprezintă.

Unde vedeți România peste zece ani? Mai aproape sau mai departe Europa civilizată?

Eu cred că România va fi peste zece ani acolo unde îi este locul. Este o țară importantă pentru Uniunea Europeană, atât din perspectiva poziției geostrategice, cât și a stabilității, dar și a resurselor sale și nu în ultimul rând cu oameni valoroși , specialiști în mai toate domeniile. Aș aminti în primul rând IT-ul unde avem oameni extrem de deștepți, apoi agricultura unde, de asemenea, vedem că avem oameni foarte bine pregătiți și cred că în toate domeniile putem fi mândri de rezultatele și performanțele României.Trebuie însă să ne setăm prioritățile.

Doamnă Irina Manole vă mulțumesc pentru amabilitate…

Un interviu realizat de Iulian Badea