Guvernul nu a consultat BNR pe legea insolvenței persoanelor fizice

BNR nu a fost consultată de către Guvern sau Parlament cu privire la proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice. Banca centrală precizează că această propunere legislativă este în contradicţie cu legea prin care a fost ratificată scrisoarea de intenție către FMI, în care România se angajează să împiedice adoptarea unei astfel de legi, informează Amos News..

O lege privind insolvența persoanelor fizice nu ar trebui adoptată pentru că ar crea hazard moral și ar putea genera abuzuri frecvente din partea debitorilor, afectând stabilitatea financiară, se precizează în scrisoarea de intenție.

„Banca Națională a României nu a primit din partea instituțiilor statului, până la acest moment, nicio solicitare privind exprimarea unui punct de vedere oficial în legătură cu Propunerea legislativă privind insolvența persoanelor fizice, înregistrată la Senatul României cu nr. L 370/2014.

Procedura legislativă privind acest proiect de lege se află încă în derulare, fiind în etapa obținerii avizelor din partea comisiilor permanente de specialitate din Senat.

În ceea ce privește angajamentul față de Fondul Monetar Internațional, facem precizarea că Scrisoarea de intenție semnată de autoritățile române la București, la 5 martie 2014, a fost ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 89/2014 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 5 martie 2014 şi aprobate prin Decizia Consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internaţional din 26 martie, consimțind, prin aceasta, la respectarea și îndeplinirea angajamentelor asumate prin respectiva Scrisoare de intenție.

Așa cum se prevede la punctul 37 din Anexa I – Memorandum de politici economice și financiare – a Scrisorii de intenție semnată la 5 martie 2014, partea română s-a angajat să depună ”toate eforturile pentru a evita adoptarea unor inițiative legislative referitoare la insolvența persoanelor fizice care ar crea hazard moral și care ar putea genera abuzuri frecvente din partea debitorilor, deoarece ar submina disciplina de plată”, având în vedere faptul că menținerea disciplinei de plată în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la consolidarea stabilității financiare.

Poziția Băncii Naționale a României, în general, nu numai în legătură cu acest proiect, nu poate fi decât aceea de a respecta reglementările legale în vigoare și angajamentele asumate de Statul român, în cazul de față, angajamentele față de programul economic susținut de Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeana și Banca Mondială”, se mai arată în document.