Prezidenţiabilii au fost vizaţi de contestaţii hilare

Toate contestaţiile depuse la CCR privind candidaturile pentru Cotroceni au fost respinse de judecători. Motivele invocate de români în unele sesizări sunt însă de-a dreptul hilare. „Terorismul verbal” al Monicăi Macovei, acuzaţia că Tăriceanu l-a lăsat fără „posibilităţi de trai” ori că are discursuri mediocre, „relatări din publicaţia de pe net” care îl fac pe Victor Ponta incompatibil cu funcţia de preşedinte al ţării sunt doar câteva dintre motivele pentru care românii au contestat candidaturile la alegerile prezidenţiale.

14 candidaţi au intrat în cursa alegerilor prezidenţiale, candidaturile acestora fiind declarate definitive de către Biroul Electoral Central. La CCR, au curs contestaţiile, toate fiind respinse însă de către judecători, informează Romaniatv.net.

Unele sesizări au fost tardiv formulate, altele prea devreme ori, au considerat magistraţii Curţii, motivele nu privesc nici încălcarea dispoziţiilor constituţionale, nici a legislaţiei electorale. Una dintre contestaţiile depuse la CCR o vizează pe Monica Macovei. Semnatarul sesizării a cerut anularea candidaturii fostei democrat-liberale pe motiv că a deţinut, înainte de anul 1990, funcţia de procuror, având „competenţe de tip informativ”, şi că a desfăşurat „o campanie de terorism verbal pentru excluderea religiei creştine din şcoli”. Totodată, reclamantul a semnalat Curţii că Macovei a manifestat o atitudine ostilă în faţa PE şi a susţinut „acţiuni antiromâneşti”.

O altă persoană l-a contestat pe independentul Călin Popescu Tăriceanu. Motivul: prin activitatea sa, a adus prejudicii statului român, iar discursurile sale politice sunt caracterizate de „mediocritate”.

Tot Tăriceanu l-a nemulţumit pe un român pentru că nu i-a dat pensie. El a cerut CCR să îi respingă candidatura liderului PLR pe motiv că, în perioada în care a fost premier, în acord cu BNR, i-a restrâns „neconstituţional dreptul la pensie, lăsându-l fără posibilităţi de a trăi”. Ponta a fost contestat şi el de o persoană care şi-a exprimat „totala alăturare la actul de contestare”, prezentat prin „anunţul publicat de Realitatea TV, prin care se anunţă contestarea candidaturii la Preşedinţie a cetăţeanului Ponta, în esenţă pentru motivul că, în calitate de premier, a făcut doar publicitate de imagine pe actul de „Coabitare”, un conflict ireal, „pentru a distrage atenţia publică de la ineficienţa economică şi socială a Guvernului său”. De asemenea, acesta menţionează, susţin judecătorii CCR, diverse relatări din „publicaţia de pe net” referitoare la activitatea lui Victor Ponta, considerente pentru care solicită „neacordarea acceptului la candidatură pentru Preşedinţia României”.

Într-o altă sesizare, se cere anularea candidaturii lui Ponta pentru motive care îl fac incompatibil cu această înaltă demnitate, pentru „a scoate adevărul la lumină” şi pentru a fi prevenite „eventuale neplăceri”.

Şi candidatura lui Klaus Iohannis a fost contestată pe motiv că liberalul „a fost implicat în traficul de copii”, nu poate justifica averea deţinută, planează asupra sa suspiciunea de incompatibilitate, a făcut declaraţii false şi a ascuns veniturile din meditaţii şi chirii. CCR a respins sesizarea susţinând că aceste motive exprimă mai degrabă opinii personale.