Promisiuni: Elevii maghiari nu ar mai putea da BAC-ul în limba română

Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) vrea ca elevii maghiari să nu mai susțină proba de limba română a examenului de Bacalaureat și consideră că motivația pentru învățarea limbii române trebuie să fie una practică, informează Agerpres.

Vicepreședintele PPMT, Zakarias Zoltan, a anunțat vineri, la Miercurea Ciuc, într-o conferință de presă, că partidul pe care-l reprezintă s-a alăturat unui proces inițiat de Arus Zsolt, un cetățean din Gheorgheni, care reclamă faptul că elevii maghiari sunt discriminați întrucât susțin patru probe la Bacalaureat, spre deosebire de elevii români care au o probă mai puțin (nr: elevii maghiari susțin și probă la limba maternă).

În acțiunea în instanță, de la Curtea de Apel București, se cere, printre altele, să se constate că elevii maghiari sunt discriminați iar Parlamentul și Ministerul Educației sunt instituții vinovate de tratament discriminatoriu și să se dispună toate măsurile pentru a fie înlăturată această discriminare. De asemenea, s-a invocat excepția neconstituționalității unei prevederi din legea educației, în care este stipulat că elevii români susțin trei examene iar cei maghiari au patru probe la Bacalaureat.

Potrivit lui Zakarias, problematica privește o întreagă comunitate, chiar dacă procesul e inițiat de o persoană fizică și consideră că soluția ar fi ca elevii maghiari să susțină trei examene, iar proba la limba română nu mai fie obligatorie.

‘Și pentru noi este foarte clar că soluția ar fi să fie trei examene, două obligatorii și unul la alegere, adică limba maternă, un examen de profil și un examen la alegere. Limba română este normal că trebuie predată, trebuie învățată, dar scopul învățării limbii române trebuie să fie însușirea limbii pentru o utilizare în viața de zi cu zi’, a spus Zakarias care este de părere că sistemul după care se dă examenul de Bacalaureat ‘contravine legilor curente și însăși Constituției, prin discriminare’.

Acesta a precizat că se așteaptă ca soluția dată de Curtea de Apel București să fie pozitivă și a punctat că motivația învățării limbii române să fie una practică.

‘Eu nu am spus că nu trebuie învățată limba română și nu am spus că nu trebuie să dea un examen, dar să nu fie examenul de bacalaureat și din cauza că nu învață, nu are posibilitatea, e proastă programa sau din orice alte motive obiective de persoana elevului, să aibă mai puține șanse de a promova mai departe. (…) Nu am spus să nu existe un examen la limba română, dar să nu fie examenul de Bacalureat, care are un alt scop (…) să fie un fel de atestat. Eu nu am spus să nu învețe și să nu fie verificat’, a explicat Zakarias Zoltan.

El a criticat și faptul că elevii maghiari învață limba română după aceeași programă ca elevii români, chiar dacă în legea educației se prevede că programele trebuie adaptate și consideră că și acest lucru este discriminatoriu.

Arus Zsolt, care ocupă funcția de vicepreședinte al Consiliului Național Secuiesc Gheorgheni, a inițiat acțiunea în instanță în numele fiicei sale, care urmează să susțină bacalaureatul, după ce a reclamat acest lucru la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, iar membrii acestuia au dat o decizie potrivit căreia elevii maghiari nu sunt discriminați întrucât susțin o probă în plus la Bacalaureat.

Arus a spus că și în opinia sa soluția ar fi ca elevii maghiari să susțină trei examene—la limba maternă, materia obligatorie și o materie la alegere, iar la limba română să susțină un alt examen separat, cum ar fi cel de promovare dintr-o clasă în alta.