Noutăți în domeniul cardiologiei, prezentate la București

Noutăți în domeniul cardiologiei au fost prezentate, de joi până sâmbătă, la București de peste 20 de specialiști în domeniu din Europa și SUA în cadrul simpozionului internațional „Update in cardiology – 2015”, la care au participat peste 700 de medici.

La acest eveniment a participat și Louis Ignarro, premiat cu Nobel pentru descoperirea oxidului de azot, și căruia i-a fost conferit titlul Honoris Causa de către UMF București, informează Agerpres.

„Este mai mult decât un simpozion, este un curs, așa cum este și numele ‘Update in cardiology’ de noutăți în cardiologie la nivelul anului 2015. Cardiologia este, probabil, una din specialitățile cu cel mai mare progres din medicină în ultimii ani și ca atare am considerat util, în special pentru generația tânără, dar nu numai să organizăm acest curs cu personalități marcante ale cardiologiei mondiale în România”, a declarat profesorul universitar dr. Dragoș Vinereanu.

El a arătat că punctul comun din prezentările vorbitorilor au fost noutățile, fiind organizate prezentări pe șase patologii principale cardio-vasculare, respectiv insuficiență cardiacă, imagistică cardiacă, boli cardiace ischemice, boli ale ritmului cardiac, cardiologie intervențională.

Medicul a arătat că printre noutățile prezentate în cadrul simpozionului s-au numărat tratamentul modern al insuficienței cardiace cu noi medicamente care au apărut anul trecut și care par promițătoare, noi metode imagistice, progresele în cardiologia intervențională.

„Astfel, după 20 de ani unde din punct de vedere farmacologic tratamentul insuficienței cardiace a stagnat, acum se pare că avem o nouă linie de tratament care pare să fie mai eficientă decât ce aveam prin reducerea numărului de decese și a complicațiilor la pacienți”, a arătat Vinereanu.

Profesorul Dragoș Vinereanu a subliniat că unul dintre progresele cele mai mari ale cardiologiei din ultimii doi este reprezentat de noile anticoagulante orale.

„Până acum câțiva ani aveam la dispoziția noastră pentru a pune pacientul pe un tratament anticoagulant un medicament de acum 50 de ani, care inițial a fost otravă de șoareci, după care a devenit medicament utilizat pe scară largă — wafarin. În urmă cu cinci ani a apărut un studiu cu un nou anticoagulant, după care au apărut alte trei și în momentul acesta există patru molecule care sunt la dispoziția medicilor cardiologi care au multiple avantaje în ceea ce privește siguranța și eficacitatea în tratamentul pacienților cu fibrilație, care au risc mare să facă accident vascular dacă nu sunt anticoagulanți”, a spus el.

Medicul a precizat că o altă noutate este boom-ul din chirurgia intervențională, respectiv capacitatea de a înlocui chirurgul cardiovascular și de a face înlocuirea valvelor inimii pe cale percutană, fără ca pacientul să mai fie operat.

El a arătat că în acest caz există foarte multe dispozitive care sunt în studiu și care probabil vor intra în practica clinică în viitorul apropiat.

„Deja pentru valva aortică procedura este standard și se face inclusiv în România în număr restrâns din cauza costurilor, pentru valva mitrală procedura a început să se facă în SUA, în țările vest europene, foarte probabil că vom începe și noi cât de curând. (…) Noi am putea să începem și mâine și ne dorim să începem mâine, dar problema este de costuri fiindcă atât înlocuirea valvei aortice pe cale percutană, cât și procedurile care se fac pentru valva mitrală pe cale percutană costă și costă mult fiindcă sunt proceduri la început. Echipamentele utilizate în acest tip de proceduri sunt încă foarte scumpe la nivel mondial și este greu pentru un sistem de sănătate ca al nostru să suporte aceste proceduri”, a spus Vinereanu.

El a indicat că astfel de proceduri se realizează în mediul privat și costă undeva la 30.000-50.000 de euro, însă a indicat că prețurile au început să scadă și ar putea ca procedura să poată fi susținută printr-un program național de către Ministerul Sănătății.

Simpozionul medical internațional a fost organizat de Societatea Română de Cardiologie și Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, cu sprijinul Fundației Menarini.