Sepp Blatter a demisionat de la șefia FIFA

Sepp Blatter a făcut anunţul, marţi, într-o conferinţă de presă, încheiată în urmă cu câteva minute.

Un Congres Excepţional al FIFA va avea loc în curând pentru desemnarea succesorului. Joseph Blatter a câştigat, vineri, la Zurich, un al cincilea mandat la preşedinţia FIFA, după ce, în urma voturilor din primul tur de scrutin, contracandidatul său, Prinţul iordanian Ali bin Al Hussein, s-a retras din cursă. În primul tur, Blatter a obţinut 133 de voturi, iar Prinţul Ali, 73.

„M-am gândit serios la președinția mea și la cei 40 de ani petrecuți de mine la FIFA. Iubesc FIFA mai mult ca orice. Mandatul meu nu pare să aibă suportul tuturor. De aceea v-am chemat aici. Voi organiza un Congres Extraordinar pentru a mă înlocui din funcția de președinte. Trebuie să limităm mandatele și durata acestora. M-am luptat pentru aceste schimbări, dar eforturile mele au fost contracarate”, a spus Sepp Blatter.

Demisia lui Sepp Blatter vine după ce justiţia americană a pus sub acuzare 14 persoane, printre care doi vicepreşedinţi FIFA şi şapte oficiali, în cazul de corupţie în care au fost efectuate, miercuri, arestări la Zurich.

Şapte oficiali ai forului mondial au fost reţinuţi, miercuri, la Zurich, la solicitarea Departamentului de Justiţie al SUA, în legătură cu fapte de corupţie: Jeffrey Webb (Marea Britanie), vicepreşedinte al FIFA şi preşedinte al CONCACAF, Eduardo Li (Costa Rica), viitor membru al Comitetului Executiv al FIFA, Julio Rocha, însărcinat cu dezvoltarea FIFA, Costas Takkas (Marea Britanie), ataşat la cabinetul preşedintelui CONCACAF, Eugenio Figueredo (Uruguay), vicepreşedinte al FIFA, Rafael Esquivel (Venezuela), membru al CONMEBOL, şi José Maria Marin (Brazili), membru al Comitetului de organizare al FIFA pentru JO.

Oficiul Federal de Justiţie din Elveţia a precizat că persoanele reţinute sunt cercetate pentru luare de mită şi primirea de alte foloase, de la începutul anilor 1990 şi până în prezent, totalizând peste 100 de milioane de dolari. Acţiunile lor ilegale ar avea legătură cu unele turnee de fotbal din America Latină.

Într-un alt dosar, Parchetul elveţian a confiscat, tot miercuri, documente electronice de la sediul FIFA din Zurich, în cadrul urmăririi penale începute cu privire la fapte, pentru „spălare de bani şi management defectuos”, în procesul de atribuire a organizării Cupei Mondiale, ediţiile din 2018 şi 2022.