Ioan Mihail Anca, despre prioritățile Băncii Comerciale Feroviară S.A.

Ioan Mihail Anca lucrează de 35 de ani în sistemul bancar. Un profesionist veritabil care impresionează prin cunoștințele sale, Ioan Mihail Anca este director general adjunct responsabil pe activitatea comercială a Băncii Comerciale Feroviară. Din luna mai a acestui an, domnul Anca a preluat și prerogativele de director general al acestei bănci.

Venit recent la managementul Băncii Comerciale Feroviare, Ioan Mihail Anca a reușit să își pună amprenta asupra activitatii băncii din conducerea careia face parte, într-un timp rapid. Cunoștințe, viziune, strategie, management performant și, nu în ultimul rând, dorința de transparență totală a acțiunilor Băncii Comerciale Feroviară, o bancă care a fost înființată în 2009, cu capital integral românesc și care are de dus un război dur cu competitori puternici.

După provocările West Bank și Intesa Sanpaolo Romania, Anca vrea să câștige și pariul Băncii Comerciale Feroviară.

Pachetul PRIMUS lansat de BCF arată că se poate, că ofertele unei bănci pot fi greu de refuzat, că transparența și respectul față de client pot fi posibile, că recredibilizarea sistemului bancar poate deveni realitate. Toate acestea, se pot realia cu beneficii atat pentru bănci, cat și pentru clienții acestora.

Cotidianul Cronica Romana va prezintă un interviu cu Ioan Mihail Anca, director general adjunct la Banca Comercială Feroviară.

Domnule director general adjunct Ioan-Mihail Anca, spuneți-mi, în primul rând câteva cuvinte despre dumneavoastră…

Cariera mea mi-am construit-o în sistemul bancar, începând acest drum de când am terminat facultatea, din 1980, .

Am început în octombrie 1980, într-o sucursală a unei bănci de investiții din Arad, unde am luat primul contact cu sistemul bancar și am învățatat „abecedarul” a ceea ce inseamna „activitate bancară”. Chiar dacă vorbim de o epocă specială (cea comunistă! )va marturisesc faptul că rigurozitatea unui proiect de investiții finanțat de BEI (proiect valabil și acum!), am început să mi-o însușesc încă de pe atunci. Chiar de curând le spuneam acest lucru colegilor mei mai tineri, dorind să le transmit apelul meu la disciplină în tot ceea ce înseamnă activitate bancară.

După evenimentele din 1989, banca la care lucram s-a transformat în Banca Română pentru Dezvoltare, iar eu, la sucursala din Arad, am parcurs toate etapele unei cariere construite cu pasiune și devotament, până la cea de director.

Am avut șansa ca în perioada 1991-1994 să fiu în Board-ul Băncii Române pentru Dezvoltare. A fost o experiență provocatoare și foarte utilă pentru mine, parcurgând, în această etapă, pași importanți în ceea ce înseamnă dezvoltarea unei bănci cu activitate specifică, aceea de investiții.

Experiența acumulată m-a determinat să accept o noua provocare, și anume activitatea unei bănci comerciale, care furnizează servicii financiare tradiționale

Astfel, în 1996, am fost abordat de un grup de investitori din Arad- clienți cu care am colaborat în calitatea mea de bancher, pentru a înființa o bancă privată în România, cu capital integral românesc. În acest context a fost înființată West Bank (eu numărându-mă printre membrii fondatori) cu sediul central în Arad, un nou jucator în sistemul bancar românesc.

Era, practic, a doua bancă după Dacia Felix – o bancă cu o rezonanță foarte mare în Transilvania. Fac o paranteză pentru a vă mărturisi faptul că în 1996, după ce guvernatorul BNR, domnul Mugur Isărescu, a avizat West Bank, mi-a spus că eram cel mai tânăr președinte de bancă. Pe atunci aveam 41 de ani.

Pașii ulteriori au fost, de asemenea, extrem de interesanți. Am reușit să conducem West Bank la performanțe apreciabile, iar acest lucru a fost considerat ca atare de un grup bancar din Italia care ne-a contactat în 2001 in vederea achiziționării pachetului majoritar. Vreau să vă mai menționez că în West Bank mai era acționar important SIF Banat-Crișana cu o participare de 25%.

Primind această ofertă clară, acționarii West Bank au decis vânzarea pachetului majoritar. Actuala Intesa Sanpaolo Bank România este, de altfel, construită pe fosta West Bank, cu sediul central în Arad.

Ulterior, mi-am continuat activitatea în cadrul Intesa Sanpaolo Romania până în luna mai 2014. În această perioadă, am experimentat o noua provocare, acceptând să ocup funcția de director general la Banca Casa di Risparmio Firenze România, care era parte a acestui grup bancar din Italia. Am ocupat această poziție din 2009 până în 2012 când a avut loc fuziunea cu Intesa Snapaolo în urma căreia am fost numit prim-director general adjunct la Intesa Sanpaolo România.

Am fost timp de 14 ani singurul conducător român în acest grup bancar de referință din Italia și trebuie să recunosc faptul că experiența și profesionalismul colegilor din Italia m-au ajutat să-mi dezvolat o serie de abilități care coroborate cu experiența acestor ani de muncă, îmi permit să-mi continui activitatea și să împărtășesc din „avuția” mea și echipei pe care o coordonez.

De altfel, la Banca Comercială Feroviară mi-am început activitatea în luna septembrie a anului trecut. În prezent ocup funcția de director general adjunct responsabil cu activitatea comercială, iar din luna mai dețin și prerogativele de director general în condițiile în care suntem în perioada de completare a pozițiilor de management ale Băncii.

Banca Comercială Feroviară este o bancă cu capital privat, integral românesc, care a devenit operațională relativ recent, în noiembrie 2009. Care au fost motivele care au dus la înființarea acestei bănci?

Încă de la înființare, am perceput-o ca pe o bancă, românească, pentru români, care vine să susțină dezvoltarea business-ului autohton, furnizând servicii financiare în condiții adecvate de operativitate și calitate. De altfel, acesta a fost și mesajul domnului Valeriu Blidar acționarul principal al Băncii.

Care a fost evoluția Băncii Comerciale Feroviară în primii cinci ani de activitate? Care este profitul pe anul 2014? Care a fost evoluția, pe ani, a portofoliului de credite al băncii?

Autorizarea Băncii Comerciale Feroviară, bancă cu capital integral românesc, a avut loc în august 2009, banca devenind operațională în noiembrie 2009. În primii doi ani, mă refer la 2010 și 2011 s-a pus la punct cadrul de reglementare și s-a urmărit dezvoltarea unei rețele teritoriale care să asigure veniturile necesare desfășurării activității ulterioare a băncii. Începând cu anul 2012 s-a dezvoltat mult și activitatea comerciala, iar în 2013 și 2014 extinderea băncii s-a concretizat prin dezvoltarea unei rețele de 15 unități în 11 orașe importante : Timișoara, Arad, Oradea, Cluj, Târgu-Mureș, Brașov, Sibiu, Baia Mare, Craiova, Constanța și București cu trei unități. În acest moment, Banca Comercială Feroviară este pe o linie ascendentă și își consolidează puternic businessul.

Anul 2014 a fost primul an în care s-a inregistrat profit, nu unul extraordinar este adevărat, dar unul care înseamnă mult pentru dezvoltarea băncii în următorii ani.

Despre ce planuri și proiecte puteți vorbi pentru anul 2015?

În 2015 continuăm, în principal, cu procesul de consolidare a băncii urmărind dezvoltarea unei activități comerciale bazate pe creșterea portofoliului de clienți.

Deși rețeaua noastră de bancomate nu este mare, clienții noștri au posibilitatea de a accesa peste 1.100 de ATM-uri ale CEC Bank, la aceleași costuri cu cele ale Băncii Comerciale Feroviară. Am avut în vedere acest parteneriat cu CEC Bank, tocmai pentru a veni în întâmpinarea clienților noștri, prin asigurarea unui confort sporit pe care îl oferă o rețea extinsă de bancomate. Practic, clienții noștri, pe lângă cele 15 unități de care v-am vorbit, poate să beneficieze și de aceste 1.100 de ATM-uri. Totodată, urmărim și creșterea portofoliului de credite, într-o proportie rezonabilă de 15-20% față de anul 2014 și în contextul unei creșteri proporționale a surselor atrase.

Cât de acerbă este concurența pe piața bancară? Cum poate surmonta un jucător relativ nou influența și supremația unor bănci mai mult mari?

Întrebarea este foarte bună pentru că, din constatările mele, după experiența acumulată în sistemul bancar, după această criză, sistemul bancar s-a reorientat și are o viziune total nouă în privința abordării clientelei. Trebuie să spunem deschis că după 2009, 2010, 2011, a apărut această lipsă cronică de încredere în bănci și viceversa. Este clar că aceste aspecte economice au avut un impact nefavorabil atât asupra băncilor, cât și asupra clientelei și a businessului, inclusiv cel din România. Din păcate, persoanele fizice nu au demonstrat că au o cultură bancară adecvată astfel încât să abordeze, în cunostință de cauză, toate serviciile și produsele oferite de bănci.

Cu ce se deosebește Banca Comercială Feroviara, domnule Anca, de competitorii săi? Care este punctul forte al băncii pe care o conduceți? Vă puteți lăuda cu un anumit tip de pachete/oferte competitive?

Având în vedere că, personal, am trecut prin trei etape importante – o bancă privată mică, un grup internațional puternic și acum o bancă privată cu capital integral românesc- consider că punctul forte al unei bănci mici este posibilitatea asigurării unor servicii operative, dublată de o transparență maximă. Băncile nu mai pot veni cu diverse comisioane mascate în așa-zise oferte de nerefuzat și alte variante de taxări ale clienților, impuse, ce-i drept, la un moment de o conjunctură specială. De asemenea, constatăm că unele bănci cu expunere puternică în sistemul bancar românesc și-au revizuit strategia abordând acum un segment mult mai diversificat de clientelă. Concret, au renunțat la strategia strictă, selectivă, pe anumite segmente de clientela. Toate băncile încearcă o paletă mult mai largă de oferte în contextul tendinței de dispersare a riscurilor. Este clar că, în ultimii ani, acordarea facilitatilor de creditare este la cote extrem de reduse.

Ca produse și servicii am reușit să promovăm pentru persoane fizice și IMM-uri un pachet numit PRIMUS care oferă foarte multe avantaje. Vorbim de un pachet novator în sistemul bancar românesc care a primit și un premiu special din partea pietei financiare în 2014. Acesta este format din cont curent în Ron, cont de economii în Ron și Eur, card de debit Mastercard, internet banking, cu comisioane zero.

Acest pachet este completat de o serie de facilități care vin să întregească o ofertă generoasă, adaptată diferitelor categorii de clienți.

Nu pot să nu menționez produsul „Piața internă by BCF” care permite clienților o predictibilitate a costurilor prin simplul fapt că indiferent de evoluția pieței, prin intermediul acestui produs, clienții eligibili pot cumpăra sau vinde Euro la o diferență de +/-0.0069 Ron față de cursul BNR.

Banca Comercială Feroviară mizează pe transparență maximă în relația cu cienții săi. În acest moment, avem o ofertă extrem de competitivă care lasă în urmă peste 80% din ofertele băncilor din România. Dobanda aplicată contului de economii este întotdeauna cel puțin egală cu cu cea mai mare dobândă standard aplicată depozitelor persoanelor fizice la termen de o lună, stabilită în prima zi bancară a fiecărei luni. Aplicăm, de asemenea, cel mai mic spread la operațiunile de schimb valutar care este cu 15% mai mic decât spreadul oferit de primele 10 bănci din România.

Vizați un grup-țintă privind clienții BCF sau sunteți deschiși unui grup mult mai larg de potențiali clienți?

Ca și strategie ne adresăm, în primul rând, IMM-urilor, persoanelor fizice dar și întreprinderilor individuale. De asemenea, este foarte clar că antreprenorii din domeniul agricol au nevoie de suport în dezvoltarea afacerii și ne adresăm sistemului agricol pe care eu îl consider extrem de viabil. O garanție cu un teren agricol este mult mai solidă decât o garanție cu o hală sau o vilă dintr-o zonă rezidențială, spre exemplu. Constatăm că prețul terenurilor agricole continuă să crească în timp ce valoarea imobilelor poate provoca surprize.

Încercăm să fim în relația cu clienții nu numai deschiși, dar și extrem de operativi. Încercăm să venim pe piață cu servicii novatoare, cu un schimb valutar special care permite efectuarea schimburilor valutare din fața calculatorului. Vorbim de servicii verificate și foarte accesibile în alte state. Am creat si o nouă platformă de internet banking foarte accesibilă și care oferă informații în timp real. Se știe, de altfel, că reclama cea mai bună ți-o dă clientela. Numai cei care își respectă clienții au de câștigat. Acesta este de altfel și mesajul pe care îl transmit permanent colaboratorilor mei : respectul față de client este o prioritate absolută.

Concret, în ce constă strategia de afaceri a Băncii Comercială Feroviară? Presupun că vorbim, în primul rând, de sprijinirea IMM-urilor și a microîntreprinderilor?

Încercăm să sprijinim IMM-urile și microîntreprinderile, proiectele de investiții, inclusiv cele finanțate și prin fonduri europene. Ne adresăm clientelei atât în moneda națională ( oamenii de afaceri au înțeles că este mult mai indicat ca finanțările afacerii să se facă în moneda națională evitând astfel riscurile valutare), dar suntem deschiși să finantam și în alte valute, în special euro. Suntem foarte deschiși în a finanța atat investițiile, cât și necesitățile imediate ale firmelor. Există cazuri în care clienții noștri au nevoie de finanțări pe termen scurt de 90, 120 de zile și aici intervenim noi operativ.

Care sunt țintele Băncii Comercială Feroviară pentru următorii ani?

Vrem să consolidăm activitatea în zonele în care derulăm afaceri. Oferirea serviciilor și produselor Băncii Comerciale Feroviară, produse pe care le consider novatoare, va continua. Mai mult, prin dezvoltarea business-ului în cele 11 zone în care activăm este prioritară. Putem lua în calcul o tranzacționare și o dezvoltare a business-ului în diaspora, unde am început niște colaborări (spre exemplu, în Spania, unde comunitatea românească poate să intre într-o relație de business cu banca noastră).

Eu sunt convins că sistemul bancar românesc și chiar o bancă mică precum Banca Comercială Feroviară, cu toate durerile create de impactul crizei din Grecia la nivelul Europei, este bine consolidat. Aici trebuie recunoscut rolul Băncii Naționale a României chiar dacă au fost momente în care bancherii nu au fost de acord nici cu dobânda de referință, nici cu rezerva minimă obligatorie foarte ridicată la depozitele în euro. Toate aceste măsuri s-au dovedit până la urmă eficiente pentru că întregul sistem bancar românesc( inclusiv băncile mici) vor avea o bază de dezvoltare și siguranță în relația cu clientela.

Unde vedeți sistemul bancar peste zece ani?

La noi în România, mutații spectaculoase le-aș vedea doar prin prisma faptului că numărul băncilor care activează pe piață în prezent este prea mare. Consider că 40 de bănci sunt prea multe și ca atare vor avea loc fuziuni, consolidări pe piață la nivelul unor grupuri financiare. Este clar că va crește și ponderea băncilor cu capital integral românesc pentru că veți constata că aceste bănci vor reuși prin ofertele lor să atragă un segment important de clientelă. Nu estimez că în următorii zece ani să apară aspecte negative care să perturbe activitatea sistemului bancar, ba dimpotrivă, văd o consolidare a acestuia. Pot apărea sau se pot transforma bănci cu servicii financiare specializate pentru mediul agricol (în opinia mea, o astfel de bancă este absolut necesară; am avut-o, dar am vândut-o…).

Condiția principală este, însă, că factorul politic să vină cu niște rezoluții pe teme economice concrete. Mă refer aici, în primul rând, la politica fiscală pentru că nu poți face investiții în lipsa unei politici fiscale coerente și valabilă cel puțin trei ani. Din păcate, la noi politica fiscală se schimbă foarte des, lucru inadmisibil în contextul în care avem nevoie de un mediu coerent de dezvoltare.

Domnule Anca, vă mulțumesc pentru amabilitate…

Un interviu realizat de Iulian Badea