Controverse pe marginea rolului brokerului de medicamente
Rolul brokerului de medicamente de uz uman a fost definit miercuri, la o dezbatere organizată la Ministerul Sănătății, ca fiind acela de intermediar calificat care simplifică relațiile dintre producători și distribuitori, negociază, dar nu are nicio legătură directă cu marfa.
„Brokerul este o persoană calificată, exact ca un broker imobiliar sau alt tip de broker, care face legătura între diferiți producători, distribuitori (de medicamente — n.r), stabilește prețuri, negociază și este persoana care nu vede în niciun fel marfa. El numai stabilește anumite condiții de distribuție”, a precizat Alin Iulian Țucmeanu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, la o dezbatere având ca temă proiectul de Ordin pentru aprobarea normelor privind autorizarea unităților de distribuție angro de medicamente de uz uman, certificarea de buna practică de distribuție și înregistrarea brokerilor de medicamente de uz uman, informează Agerpres.
El a precizat că nu există riscul ca medicamentele să fie negociate de brokeri și mutate pe alte piețe, la un alt preț. „Nu, pentru că verificăm permanent ce se întâmplă cu medicamentele acestea. Nu mai sunt problemele cu oncologicele, nu mai pleacă pe piață, monitorizăm foarte bine acest lucru”, a spus Țucmeanu.
În context, Clara Popescu, vicepreședintele Colegiului Farmaciștilor din România, a declarat că funcția de broker nu este obligatorie, dar a admis că un distribuitor mare de medicamente poate apela la serviciile sale.
„Nu este obligatoriu să ai un broker, dar, dacă îți permiți și ești un depozit mare și există persoane care știu să negocieze mai bine ca tine, sigur că poți să îl angajezi și să facă această negociere între tine, ca distribuitor, și o unitate la care dai medicamente — la un spital, la Ministerul Sănătății, centrele de dializă, cabinetele medicale”, a spus Popescu.
Ea a adăugat că rolul brokerului nu este acela de a acumula medicamente pe piață, la cererea unei companii private, iar în proiectul de lege se prevede clar care pot fi clienții unui distribuitor.
„Aceștia pot fi distribuitori mai mici sau farmaciile. Acum, distribuitorii chiar au intervenit și s-a afirmat că se va rezolva această problemă, pentru că sunt cabinete medicale, sunt o mulțime de unități sanitare unde nu există farmacie de circuit închis și totuși aceste unități au nevoie de medicamente. Despre asta vorbim, nu vorbim despre o persoană sau firmă căreia i-ar veni ideea să achiziționeze foarte multe medicamente cu care să plece în străinătate. Nu, pentru exporturile paralele sunt depozite autorizate chiar de Agenția Medicamentului. Sunt așa-zisele puncte de facturare care erau vreo 400 acum un an-doi, prin care se duc la export paralel medicamentele care sunt cele mai ieftine. Nu e nevoie de broker pentru asta, că ei singuri își rezolvă problema”, a explicat Popescu.