Senatorii se opun urmăririi penale în cazul Corlățean

Plenul Senatului a respins solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale a senatorului PSD Titus Corlăţean în dosarul „Vot Diaspora 2014”. Au fost 92 de voturi împotriva cererii DNA şi doar 26 pentru.

Titus Corlăţean a avut o lungă pledoarie în plenul Senatului. Discursul său a durat mai bine de 30 de minute. A spus de la început că se consideră nevinovat.

„Resping în termeni foarte clari şi categorici orice acuzaţie care îmi este adusă de DNA privind îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu sau încercarea de a împiedica cetăţenii României să voteze. Am prezentat o serie de elemente necesare în cadrul Comisiei juridice, unele cunoscute în spaţiul public, altele care necesitau explicaţii pentru a fi bine înţelese şi altele (…) care au fost mai puţin menţionate în spaţiul public sau deloc„, a declarat Corlăţean.

El a menţionat motivele pentru care nu a vrut să vorbească despre acest caz în ultimul an şi jumătate. În primul rând, ca jurist, nu a vrut să intervină într-un dosar in rem.

„Ultimul motiv, care este extrem de personal, ţine de modul în care eu mi-am construit viaţa în toţi aceşti ani, de foarte mulţi ani şi care, rezumând, înseamnă să ştiu să-mi întorc obrazul atunci când este cazul să întorc obrazul, să nu doresc răul nimănui şi să aştept cu răbdare (…) adevărul, care sunt convins că va ieşi la lumină„, a spus Corlăţean.

„Nu este treaba Parlamentului să protejeze pe cineva. Este un vot care este bine să se analizeze în profunzime cum se dă, dar părerea mea este că nu trebuie obstrucţionată cercetarea penală. Un parlamentar care este nevinovat va fi găsit nevinovat şi nu se va întâmpla absolut nimic, dar nu pot să concep ca printr-un vot în Parlament să fie oprită o procedură care se poate termina fie cu declararea nevinovăţiei, fie cu urmărirea penală. Şi eu cred că de fiecare dată ar fi foarte bine să se accepte aceste solicitări din partea procurorilor„, a declarat Klaus Iohannis pe marginea acestui subiect.

Comisia juridică a Senatului a respins săptămâna trecută cererea DNA.  Cei mai mulţi membri au votat împotriva solicitării.

Raportul Comisiei juridice este unul consultativ. Urmărirea penală poate începe doar dacă senatorii votează favorabil în plen.

„Un singur comentariu fac. Am prezentat în faţa comisiei toate argumentele şi datele şi am susţinut cu argumente că suspiciunile rezonabile şi acuzaţiile DNA-ului sunt total nefundamentate şi le-am respins, cu argumente”, a declarat Corlăţean imediat după şedinţa Comisiei juridice.

Titus Corlăţean este acuzat de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, şi de împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

Potrivit Laurei Codruţa Kovesi, în dosar se regăsesc declaraţii de martori şi documente ridicate de la diverse instituţii publice. Au fost audiaţi ambasadori, şefi ai  misiunilor diplomatice şi funcţionari din cadrul ministerului.

În solicitarea Direcției Naționale Anticorupție se arată că, în contextul organizării alegerilor prezidențiale din 2014, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlățean a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.

Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate.

Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.

Pe de altă parte, dreptul de vot al cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat.

Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii DNA arată că, prin aceeași conduită, fostul ministru a cauzat și o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.