Risc de infringement pentru România

0

Riscul de infringement pe Legea de comercializare a produselor alimentare rămâne în continuare pentru România, deoarece Comisia Europeană nu a agreat interpretarea noastră referitoare la lanțul scurt de aprovizionare, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

„Riscul de infringement există, dar nu este definitiv, pentru că rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare. (…) Știți bine că infringementul se aplică după doi ani de discuții. În condițiile în care viitorul Parlament intenționează se amendeze legea, să sperăm că se va găsi o soluție optimă în care să se evite orice infringement. Legea se aplică în momentul de față, dar nu funcționează integral pentru că nu sunt normele de aplicare”, a precizat Irimescu, informează Agerpres.

Ministerul Agriculturii trebuia să vină cu normele de aplicare la Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, respectiv până pe 15 ianuarie 2017.

Întrebat de ce a lăsat moștenire succesorului său această lege, șeful MADR a precizat că și în condițiile în care normele vor fi adoptate până în 15 ianuarie, când este termenul limită, legea nu va funcționa „pentru că suntem în plină iarnă și nu avem cantitățile de produse necesare de la producătorii români”.

„Oricând trebuie să ai un început, chiar dacă până se reglementează lucrurile mai durează. Noi ne-am respectat termenele. Este important că ministerul adoptă până în 15 ianuarie această HG. Ne-am făcut datoria, că nu se va aplica efectiv… oricum la ministerul acesta va fi un nou ministru, care le moștenește și le va publica. Dacă eu eram ministru, până în 15 ianuarie le adoptam. Sunt sigur că mi-am făcut datoria”, a adăugat Irimescu.

Acesta a oferit niște explicații legate de definiția europeană a lanțului scurt, care, dacă ar fi luată ca atare, ar însemna că trebuie înlăturată măcar una dintre verigile ce leagă producătorul de consumator, respectiv comerciantul sau procesatorul.

„După definiția europeană a lanțului scurt, înseamnă că înlăturăm dintre consumator și producător măcar una dintre verigi, fie procesatorul — și atunci producătorul vinde direct consumatorului, fie comerciantul. Or, în această lege, nu putem discuta de înlăturarea comerciantului sau a procesatorului. S-au forțat puțin lucrurile și, în definiția din lege, lanțul scurt este produsul realizat la nivel local și regional și de aici dificultatea în relația cu Comisia Europeană și discuții cu riscul de infringement”, a spus ministrul.

Potrivit sursei citate, în momentul în care s-a adoptat legea și s-a aplicat, mai puțin măsura cu 51% produse din lanțul scurt, comercianții din România au delegat o firmă de avocatură pentru a redacta nemulțumirile lor.

„Acestea vizau termenul de rambursare de 7 zile la produsele proaspete, de 30 de zile la celelalte produse, problema cu 51% produse românești la raft și alte două chestiuni. Comisia Europeană a solicitat clarificări MADR, pe care noi le-am dat, pe toate cele patru puncte. În final au acceptat explicațiile, dar au spus că există un punct la care sunt de clarificat mai multe aspecte și au avut dubii vizavi de acel 51% din lanțul scurt. Deci, este vorba că se interpretează într-un fel sau altul lanțul scurt”, a explicat Irimescu.

Pe de altă parte, șeful MADR a afirmat că la Consiliul desfășurat la Bruxelles, la începutul acestei săptămâni, în concluzii se regăsesc indicații clare prin care se recunoaște că la nivel european sunt comercianți care aplică practici comerciale neloiale.

Întrebat dacă știe cine va fi succesorul său la MADR, Irimescu a răspuns: „Nu știu cine va fi succesorul meu, dar președintele Liviu Dragnea a spus că va fi cineva din PSD”.

„Nu am de unde să știu dacă se întoarce Daniel Constantin. Orice este posibil în politică”, a adăugat el.

Surse din zona agricolă au vehiculat numele lui Paul Stănescu, președintele organizației PSD Olt.

Produsele alimentare proaspete, dar și cele congelate și procesate vor intra pe lanțul scurt de aprovizionare, care implică relații comerciale între furnizor, un singur comerciant și consumatori, potrivit proiectului de HG care stabilește normele metodologice pentru Legea 150/2016 de comercializare a produselor agricole publicat pe 12 decembrie pe site-ul MADR.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.