Reformarea (mimată) a clasei politice

Despre reformarea clasei politice se tot vorbește de peste 27 de ani. Sloganurile electorale inundă, de fiecare dată, România, însă, faptele lipsesc cu desăvârșire. Potrivit unei clasei politice dâmbovițene, coruptă până în măduva oaselor și scufundată până la gât în mocirla luptelor pentru Putere, reformarea clasei politice înseamnă cel mult introducerea pe listele de partid, la fiecare campanie electorală, a unui număr de tineri/tinere. Atât, nimic mai mult! Principiul competenței/profesionalismului, ca și criteriu obligatoriu, a apus demult! Trebuie însă ca tânăra cocoțată pe un loc eligibil sau numită într-o funcție de decizie să fie susținută de un protector politic.

Din păcate, mulți tineri/tinere au, practic, blocată, din fașă, orice fel de ascensiune politică. Nu poți penetra – oricât de bine intenționat ai fi, oricât de bine pregătit, oricât de dornic să miști ceva, cu adevărat, în direcția cea bună- un sistem de partid putred în care tot ceea ce contează sunt banii și susținerea politică. Și atunci de ce ne mai mirăm că reformarea reală a clasei politice se lasă așteptată?

Dacă privim la scena parlamentară de după alegerile din decembrie 2016, observăm foarte clar în ce constă reformarea clasei politice în viziunea marilor partide, în special a PSD.

O analiză Digi24 arată, elocvent, realitatea alarmantă a României politice a anului 2017.

Să începem cu Silvia Claudia Mihalcea, instalată secretar general al Camerei. La doar 37 de ani, Silvia cunoscută ca și “fata lui Hrebenciuc”, a fost instalată secretar general al Camerei Deputaților prin votul tuturor grupurilor parlamentare (285 voturi „pentru” și un singur vot „contra”), după cum rezultă din stenograma ședinței din 21 februarie.

Vârsta nu a reprezentat un impediment pentru ca tânăra Silvia să dețină, între timp, și funcția de director general al Oficiului Național al Registrului Comerțului. Ce o recomandă pe Silvia Claudia Mihalcea? A lucrat timp de 10 ani la cabinetul lui Viorel Hrebenciuc, după cum recunoștea liderul PSD într-o discuție purtată cu generalul Dumitru Iliescu, a cărui interceptare a fost făcută în dosarul în care Hrebenciuc și Dan Șova sunt acuzați de trafic de influență.

Să mergem mai departe cu Violeta Răduț, deputat PSD de Teleorman.A intrat în Parlament în urmă cudouă săptămâni, ocupând locul lăsat vacant de Adrian Gâdea, după numirea ca secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale. Pe lista de candidați a PSD Teleorman, a ocupat locul patru. Anterior, a fost inspector în cadrul Primăriei Alexandria. Este căsătorită și are 35 de ani. Întrebat despre posibilitatea ca Răduț să reprezinte județul Teleorman, Liviu Dragnea, liderul PSD și fost președinte al CJ Teleorman, a răspuns: „Această doamnă lucrează la Primăria Alexandria, este un funcționar foarte bun și foarte competent și foarte cunoscută în zonă”. Ce altă recomandare îți mai trebuie cât timp te laudă însuși liderul suprem al PSD, Liviu Dragnea?

Simona Bucura Oprescu, deputat PSD de Argeș. Aflată la al doilea mandat de parlamentar, aceasta are 37 de ani, este căsătorită cu fostul prefect de Argeș Mihai Oprescu. Și-a început cariera politică sub îndrumarea ex-președintelui CJ Argeș Constantin Nicolescu. Potrivit propriului CV, ar fi membră a PSD din 1996, adică de la 16 ani.La 24 de ani, devenea consilier județean, funcție pe care a ocupat-o până în 2012, când a intrat în Parlament. Timp de un an a fost și vicepreședinte al CJ Argeș. Tânără, dar cu o carieră fulminantă!

Alexandra Corina Bogaciu, deputat PSD de Ilfov. La 27 de ani, a intrat în Parlament din postura de prim candidat pe lista PSD Ilfov. Este nepoata primarului orașului Voluntari, Florentin Pandele.A absolvit Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” din București cu media 7.68. De la începutul actualei legislaturi, a luat cuvântul o singură dată în plenul Camerei Deputaților, la depunerea jurământului. Face parte din Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Ioana Bran, deputat PSD. Ioana Bran, deputat PSD de Satu Mare. A intrat în Parlament la 30 de ani, după ce a fost, timp de trei ani, consilier județean în cadrul CJ Satu Mare. Este fiica omului de afaceri Ioan Bran, patronul Distileriilor Bran și a intrat în PSD în 2010. Deși nu are experiență în Legislativ, a fost numită, cu aprobarea lui Liviu Dragnea, secretar al Camerei Deputaților. Principala atribuție care derivă din funcție? „Îl asistă pe președintele Camerei Deputaților în realizarea atribuțiilor ce îi revin”, potrivit Regulamentului Camerei.

 Andreea Cosma, deputat PSD. Andreea Cosma, deputat PSD de Prahova. Este fiica lui Mircea Cosma, fostul președinte al CJ Prahova și sora lui Vlad Cosma, fost deputat PSD. Inițial, Vlad Cosma era vehiculat pentru a candida pentru un nou mandat, dar a fost înlocuit, pe ultima sută de metri, de sora sa. Cu aproximativ o lună înaintea alegerilor parlamentare din decembrie 2016, Vlad Cosma a fost condamnat, în prima instanță, la cinci ani de închisoare, iar tatăl său, Mircea Cosma, la opt ani de închisoare, într-un dosar de corupție. Andreea Cosma este și ea implicată într-un dosar de corupție, cu un prejudiciu estimat la 18 milioane de lei. A intrat în Parlament de pe locul șapte pe lista de candidați a PSD Prahova, după ce doi candidați au renunțat la mandatul de deputat. De la începutul actualei legislaturi, a luat cuvântul o singură dată, la depunerea jurământului.

Laura Mihaela Moagher, deputat PSD. Laura Mihaela Moagher, deputat PSD de Prahova. Din 2012 încoace, lucrează în administrația publică, nu există date pentru activitatea anterioară. A fost consilier la cabinetul fostului primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, director al Administrației Parcului Memorial „Constantin Stere” Bucov din subordinea Primăriei Ploiești și consilier județean al CJ Prahova. În iulie 2015, Moagher declara: „Sunt mândră că pot beneficia de experiența politică a unor lideri așa cum sunt domnul Mircea Cosma (același Mircea Cosma de mai sus, șeful CJ Prahova) și domnul Codrin Ștefănescu, doi colegi care au dovedit performanță în activitatea domniilor lor”. În declarația de avere completată la preluarea mandatului, a trecut un „împrumut acordat în nume personal” filialei PSD Prahova, în sumă de 23.000 de lei.

Ionela Viorela Dobrică, deputat PSD. Ionela Viorela Dobrică, deputat PSD de Buzău. A intrat în Parlament la 27 de ani, după ce, la alegerile din 2012, și-a depus candidatura sub sigla Partidului Poporului – Dan Diaconescu și, ulterior, s-a retras din cursă. Este fiica fostului consilier județean al CJ Buzău, Dumitru Dobrică.Anterior, a fost subsecretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (în perioada în care acesta era condus de Dan Nica, respectiv Răzvan Cotovelea) și președinte al Centrului Național de Management pentru Societatea Informațională, agenție care administrează, printre altele, Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Numirea Ionelei Dobrică ca subsecretar de stat face obiectul dosarului în care DNA l-a audiat, pe 15 februarie, pe fostul președinte al Camerei, Valeriu Zgonea, suspectat că ar fi intervenit pe lângă mai mulți funcționari publici.

Eliza Mădălina Peța, deputat PSD. Eliza Mădălina Peţa, deputat PSD de Dolj. În 2008, când avea doar 24 de ani, era șef de cabinet al Liei Olguța Vasilescu, pe atunci senator PSD. Când Vasilescu a câștigat Primăria Craiova, a urmat-o în postura de consilier, devenind rapid reprezentant al Consiliului Local în AGA a SC Compania de Apă Oltenia SA, în CA al Regiei de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ Craiova și în CA al Școlii Ecologice „Sfântul Ștefan”, al Colegiului „Carol I” și în Consiliul Consultativ al Căminului pentru Persoane Vârstnice din Craiova. La sfârșitul anului 2014, a fost instalată administrator la SC Salubritate Craiova SRL, societatea responsabilă de curățenia și deszăpezirea Craiovei. Eliza Mădălina Peța este fiica liderului de sindicat de la SC Avioane Craiova SA, Victor Peţa.

Alexandra Presură, deputat PSD. Alexandra Presură, deputat PSD de Dolj. După terminarea facultății, lucrează ca economist la Biblioteca Județeană din Craiova, după care, în februarie 2014, devine reprezentant al CJ Dolj, condus de Ion Prioteasa, la Parc Industrial Craiova SA, societate înființată de Consiliul Județean. La alegerile locale din 2016, devine consilier județean, după care este numită director al Zonei Metropolitane Craiova, asociație de dezvoltare intercomunitară înființată de Consiliul Local Craiova. În Camera Deputaților, Alexandra Presură (32 de ani) face parte din Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, iar de la începutul actualei legislaturi a luat cuvântul o singură dată, la depunerea jurământului.

Mara Daniela Calista, deputat PNL. Mara Daniela Calista, deputat PNL de Teleorman. Înainte de a intra în Parlament la 28 de ani, declara că este membră a PNL de șapte ani și că este mai bine pregătită decât oricare alt deputat aflat la primul mandat. A fost șefă de cabinet pentru Bogdan Olteanu, consilier parlamentar pentru ex-președintele PNL, Alina Gorghiu, și consilier personal pentru fostul premier Dacian Cioloș, iar o perioadă a făcut parte și din CA al Oil Terminal Constanța și al Loteriei Române. Din declarația de avere depusă la începutul mandatului reiese că nu are proprietăți imobiliare, mașină, bijuterii și conturi, iar veniturile salariale au fost puțin peste 31.000 lei, ceea ce nu a împiedicat-o să contribuie la campania electorală a PNL cu suma de 63.000 lei.

Mara Mareș, deputat PNL. Mara Mareș, deputat PNL de Brașov. A intrat în Parlament la 24 de ani, de pe primul loc al listei de candidați a PNL Brașov, motiv de discuții aprinse în filială și la centru. Este fiica consilierului județean Ioan Mareș și, după doi ani la Colegiul „Doamna Stanca” din Făgăraș, a plecat să-și continue studiile la Oxford și Londra. Potrivit propriului CV, la 19 ani făcea stagii de practică la Institutul Diplomatic Român, iar la 20 de ani, la Ambasada României la Londra. După cum rezultă din declarația de avere depusă la preluarea mandatului, anul trecut nu a avut vreun venit, nu are proprietăți, bijuterii sau bani în conturi.

Nu am nimic cu aceste tinere. Unele, poate, sunt competente.Altele, în mod cert, nu. Vreau să las la latitudinea cititorilor concluzia acestui editorial.

Nu pot, însă, să nu trag propria mea concluzie. Una tristă, pliată pe realitățile unei Românii care continue să orbecăie prin cotloanele întunecoase ale decredibilizării accentuate. Cât timp principiul competenței este înlocuit cu manevre dâmbovițene care o propulsează pe X sau pe Y în diferite funcții/demnități, nimic nu se va schimba în direcția dorită de fiecare dintre noi. Și atunci tinerii noștri, unii extrem de bine pregătiți, pleacă afară și se angajează la companii recunoscute pe plan mondial. Deși locul unora dintre ei ar trebui să fie în Parlament și în funcții de conducere în administrația publică centrală și locală.Cine pierde? În mod cert, România!

Din păcate, clasa politică nu vrea, nu poate, nici nu mai contează, să respecte milioanele de cetățeni. Găști politice, parte devenite veritabile găști infracționale, continuă să conducă România după bunul plac. În disprețul nostru, al tuturor!

Un editorial de Iulian Badea