Pervertirea noțiunii de tehnocrat

Propulsat în scaunul călduț de la Palatul Victoria, în urma tragediei de la Colectiv, Cioloș a fost privit inițial ca un simbol al profesionalismului care, împreună cu echipa sa, va pune bazele unei guvernări competente, apolitice, pliată exclusiv pe interesele milioanelor de români.

Guvernarea Cioloș a fost, însă, un eșec pe linie. Am asistat, practic, la o pervertire a noțiunii de tehnocrat, de profesionist independent, imun la influențele politice. Îi convine sau nu, Cioloș are o parte uriașă de vină în această direcție. Într-o proporție covârșitoare, miniștrii și secretarii de stat ai Cabinetului său, au fost numiți personal sau cu acordul său. Practic, el a fost cel care și-a făcut echipa guvernamentală. El a fost cel care a susținut/protejat incompetența crasă a unora dintre miniștri. Performanțele manageriale ale Guvernului său au fost dezastruoase.

De altfel, Cioloș și echipa sa (penibilă) de tehnocrați, cocoțați în funcții cu care nu aveau nici cea mai mică legătură, sunt principalii responsabili de succesul electoral răsunător al PSD!

Modul duplicitar al lui Cioloș care a fost, în campania electorală, cu un picior în barca penelisto-uselistă și cu un altul în cea a unei echidistanțe/independențe politice mimate, a adus grave prejudicii PNL și USL.

După alegeri, după pierderea funcției de premier, Cioloș a devenit interesat de intrarea în politică. A refuzat ofertele PNL și USR și a lansat „Platforma România 100”, plină de stereotipuri, clișee și sloganuri demagogice, prin intermediul căreia vrea să pună bazele unui nou partid politic.

„Vrabia mălai visează” spune un proverb popular românesc pliat perfect pe realitatea politică în care trăiește Dacian Cioloș. Indiscutabil, Cioloș se bucură încă de o cotă de încredere. Nici pe departe atât de mare pe cât visează fostul premier. Însă, pentru moment, suficientă pentru a canaliza în jurul său niște oameni. Mulţi vor veni în jurul său, sperând că viitorul politic sună bine.

Nu-l văd, însă, pe Cioloș capabil să ducă până la capăt acest proiect ambițios. Uitați-vă la PMP și ALDE, două partide puternice, cu lideri influenți, cu filiale pline de politicieni versați, care au adus lângă ei oameni de afaceri potenți, care abia, abia, au reușit să acceadă în Parlament! Cu atât mai greu devine pentru un partid nou să capteze atenția electoratului.

Au fost, în ultimii ani, ce-i drept, fumigenele PPDD și, mai nou, USR, care s-au/se vor stinge destul de rapid.

USR reprezintă, din punctul meu de vedere, o dezamăgire. Se comportă mai mult ca un ONG decât ca un partid politic responsabil care are în cadrul său parlamentari competenți, pliați pe realitățile Legislativului. Sunt convins că, până la viitoarele alegeri, aleșii USR se vor risipi în cele patru zări politice. Previzionez că, în câteva luni, USR se va sparge! Prea multe interese, prea multe orgolii, pentru liderii unui partid care încep să simtă avantajele intrării în Parlament.

Pe de altă parte, România are nevoie disperată de un partid naționalist, credibil, care să spună lucrurilor pe nume. Un partid care să renunțe la demagogie, la vânzarea de iluzii, și să aibă un discurs naționalist, românesc, care să protejeze interesele României, inclusiv în UE și NATO. Un partid care să îi facă pe români mândri că și țara lor are un cuvânt de spus în luarea deciziilor euro-atlantice, că țara lor este una mândră, demnă și influentă! Aici ar fi o pâine electorală de mâncat la nivel politic.

În rest, apariția unui partid, după același tipar ca și celelalte, care vinde românilor clișee gen “o Românie fără corupție”, “clasă politică responsabilă”, “guvernare de bun simț”, “o Românie fără sărăcie”, “economie competitivă” etc, nu are nici o șansă să conteze cu adevărat în economia viitorului Legislativ.

Înmod cert, Cioloș va simți acest lucru pe propia sa piele. Va înțelege rapid că “iarna nu-i ca vară”și că există o distanță uriașă între a fi numit premier și a ajunge, prin căi și lupte politice de uzură, la această funcție!

Dar fiecare are dreptul să viseze. Iar Cioloș nu face notă discordantă… Deși, șansele sale politice de a mai ajunge în scaunul călduț de la Palatul Victoria sunt aproape nule. Prietenii știu de ce…

 Un editorial de Iulian Badea