Ministrul Pană readuce lupta împotriva tăierilor ilegale pe făgașul legalității!

Conferință de presă organizată marți la sediul Ministerului Apelor și Pădurilor, a arătat că revenirea Doinei Pană în fruntea acestui minister reprezintă o uriașă bilă albă pentru PSD, un partid măcinat în ultimele luni de interminabile scandaluri și lupte pentru Putere.

În cadrul întâlnirii cu reprezentanții mass-media, Doina Pană a demonstrat, încă o dată, că rămâne un profesionist veritabil care stăpânește (la perfecție) problematica unui minister nici pe departe ușor de condus. Cât timp, domnia sa a fost cea care a realizat capitolul “păduri” din programul de guvernare, este evident că devine cea mai îndrituită în a pune în practică la MAP parte din ambițiosul program cu care PSD a câștigat alegerile parlamentare. De altfel, Doina Pană a fost extrem de implicată în rezolvarea acestor probleme și în calitatea sa de parlamentar. Mai mult, performanțele sale manageriale pe perioada cât a deținut funcția de ministru delegat pentru Ape și Păduri în Cabinetul Ponta III sunt cunoscute și appreciate de cei din domeniu și nu numai.

Tema conferinței „Probleme grave pe domeniul Păduri și măsurile care se impun cu celeritate pentru rezolvarea lor” a reprezentat  o clarificare pe cât de pertinentă, pe atât de incisivă, adusă de ministrul Pană privind situația legată de tăierile ilegale de pădure și ieșirea dintr-un blocaj instituțional ce împiedică punerea în aplicare a Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din iunie 2015. În acest sens, ministrul Pană, a precizat că a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Potrivit ministrului, Hotărârea CSAT făcea referire la defrișările ilegale ale fondului forestier național, iar pe baza acestuia s-a dispus o serie de măsuri: dezvoltarea sistemului informatic de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL, operaționalizarea sistemului informatic FMIMS și dezvoltarea sistemului Radarul Pădurilor de alertarea a instituțiilor cu responsabilități în materie.

În urma hotărârii CSAT, în septembrie 2015, la rectificarea bugetară Guvernul PSD a alocat suma de 1,2 milioane euro pentru implementarea acesteia în următorii trei ani, a precizat Doina Pană.

„În 2014, când am preluat mandatul de ministru al Apelor și Pădurilor tăierile ilegale de arbori reprezenta un fenomen ajuns la cote alarmante în România, scăpat total de sub control, și pentru a cărui stopare nu s-a făcut niciun demers concret din partea autorităților publice centrale și a instituțiilor abilitate. La nivel macro, mafia transpartinică pusese deja stăpânire pe pădurile României, iar la nivel local era generalizat micul furt, cu atelajele”, a spus ministrul de resort.

Conform datelor prezentate de către Doina Pană, printre primele măsuri luate în anul 2014 s-au aflat: reglementarea funcționării radarului pădurilor și demararea procesului de operaționalizare a sistemului informatic FMIMS (sistem național de monitorizare și management informațional forestier).

„O primă măsură pe care am luat-o în 2014 a fost radarul pădurilor, prin HG nr. 470 din 4 iunie, ce reglementează funcționarea Sistemului Informațional Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase — SUMAL. Acesta exista încă din 2008, dar a fost lăsat timp de șase ani să funcționeze în regim de avarie, aducând în plus ca noutate două extensii informatice ale acestuia sub denumirea de Radarul Pădurilor. De asemenea, în vederea implicării directe a cetățenilor în lupta contra tăierilor ilegale, complementar Radarului Pădurilor s-a activat numărul de urgență 112 pentru sesizarea transporturilor auto cu lemn realizate de populație”, a explicat Doina Pană.

Aceasta a adăugat că tot în 2014 s-a demarat procesul de implementare a FMIMS destinat supervizării și controlului sectorul forestier. Sistemul, finalizat în 2008 a costat statul român circa 2 milioane dolari, bani proveniți printr-un împrumut de la BIRD (Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare), iar potrivit ministrului acesta a fost ascuns din 2009 până în 2014 și documentațiile aferente au dispărut.

„În 2015 PSD a inițiat în Parlament un nou Cod Silvic. Inițiativa a creat o avalanșă de presiuni la cel mai înalt nivel pentru stoparea adoptării sale. Un raport al Curții de Conturi a relevat la acea vreme că pagubele provocate de lemnul tăiat ilegal în România ultimilor 20 de ani se ridicau la circa 5 miliarde de euro. Reacția populației a determinat abordarea problemei în cadrul CSAT și a dus la adoptarea unei hotărâri specifice în iunie 2015”, a subliniat ministrul Apelor și Pădurilor.

Guvernarea tehnocrată, criticată dur!

Doina Pană a lansat, totodată, critici extrem de dure la adresa guvernului tehnocrat condus de Cioloș, dar și a tandemului Cristian Pașca Palmer-Erika Stanciu, cei doi oficiali din acea perioadă a Ministerului Mediului, .

Concret, ministrul a amintit totodată că în 2016 guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș a lansat aplicația pentru mobil Inspectorul Pădurii, însă pe baza unui contract cu atribuire directă și care în final nu s-a concretizat printr-un produs final.

La data de 17.08.2016, între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și S.C. Indaco Systems S.R.L. a fost încheiat Contractul nr. 5613 având ca obiect principal, conform art. 4.1, servicii de îmbunătățire a funcționalităților existente și de adăugare de noi funcționalități sistemului informațional integrat SUMAL (SUMAL OCOL, SUMAL AGENT), Wood tracking, Iwood Tracking (Radarul Pădurilor), care să permit gestionarea trasabilității materialului lemnos.

– Contractul s-a realizat prin atribuire directă, la o valoare estimativă a contractului de 487.810 euro, fără TVA, invocând faptulcă  S.C.Indaco Systems S.R.L este proprietar unic al celor 4 module.

– Guvernul a făcut uz de date false pentru atribuirea direct a contractului, întrucât datele din Raportul Curții de Conturi înregistrat la MMAP cu nr. 34364/MN/08.07.2013 arată clar și fără echivoc faptul că autoritatea publică central în domeniul silviculturii era deja proprietar sau cel puțin co-proprietar la o parte din drepturile de proprietate pentru componentele Sumal Ocol și Sumal Agent.  În respectivul raport al Curtii de Conturi, se precizează că, în conformitate cu art.38 alin(1) din Ordinul nr. 583/2008, dreptul de proprietate intelectuală asupra SUMAL aparține MADR, iar prin predare-preluarea parține MMSC. Dispoziția Curții de Conturi are ca justificare și finanțarea de către BIRD  a serviciilor de dezvoltare software (SUMAL Ocol și SUMAL Agent), obiect al contractului Addendum Nr. 1/2007 la Contractul ICB/TS/06/03/15.11.2006.

– Durata contractului este de 4 luni, cu termen de finalizare 17.12.2016 și ulterior 5 ani garanție și mentenanță. S.C. Indaco Systems S.R.L nu a predat MMAP produsul în termenul stabilit și invocă necesitatea încheierii unui act adițional, prin adresa nr. 23626/16.12.2016, înregistrată la Cabinet ministru MMAP Cristiana Pașca Palmer sub nr. 8366/CPP/16.12.2016. Prin aceeași adresă se aduce la cunoștință că INDACO System a încheiat etapa de dezvoltare aferentă cerințelor inițiale, dar precizează faptul că implementarea acestor specificații ale aplicațiilor nu este finalizată. Motivul invocat: cerințele de modificare primate pe perioada de derulare a contractului din partea MMAP, diferite de specificațiile din caietul de sarcini. Ministerul nu a inițiat un act adițional de prelungire a contractului.

– La finalizarea perioadei contractuale, în 17.12.2016, nu există niciun document care să ateste îndeplinirea obligațiilor de către prestator.

Ministrul a susținut că, de îndată ce va exista o soluție din partea Parchetului, se va proceda atât la efectuarea demersurilor necesare achiziționării legale de servicii și astfel a atingerii obiectivului Hotărârii CSAT din iunie 2015 cât și adoptarea unui nou act normativ de reglementare a acestei problematici, în deplină concordanță cu situația existentă.

În acest context ministrul Apelor și Pădurilor a anunțat că a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea rezolvării situației existente.

“Mai mult, Guvernul Cioloș, într-un mod total iresponsabil, lansează și promovează portalul web www.inspectorulpadurii.ro, un program și el NEFINALIZAT. Se oferă publicului instrumental prin care se pot vedea toate tăierile de arbori, fără un filtru care să separe acțiunile legale de cele ilegale. Pe portal nu au fost încărcate amenajamentele silvice,  toate actele de punere în valoare și autorizațiile de exploatare! Din decembrie 2016,  data punerii în funcțiune (faza de testare) și până în prezent, portalul a înregistrat 6310  alarme forestiere, verificate în proporție de 94% de reprezentanții Gărzilor Forestiere. Dintre acestea, doar17 alarme au fost confirmate ca tăieri ilegale (0.27% din totalul alarmelor), iar 5915 alarme nu s-au confirmat, constatându-se că reprezentau fie exploatări forestiere legale, fie doborâturi de vânt sau erori de sistem”, a mai punctat ministrul Pană.

De asemenea, ministrul Pană a mai spus că plantarea a două milioane de hectare de teren silvic este o cifră „aberantă”, precizând că multe dintre aceste suprafeţe sunt degradate şi nu aparţin statului, ci sunt proprietăţi private.

„Noi ne-am angajat, prin Codul Silvic, că plantăm două milioane de hectare de teren silvic. Eu, la ora aia, am spus că e o cifra aberantă. A fost un scandal uriaş, că eu nu vreau împăduriri, şi atunci am zis ok, rămâne aşa. Aceste două milioane sunt terenuri degradate, însă, în mare parte nu sunt ale statului, ci sunt private. Dar ce au reuşit românii să facă? Din teren degradat să şi-l comunice ca şi teren agricol, sau fâneaţă, sau păşune şi primesc de la APIA sume considerabile, de până la 400 de euro pe hectar. Dacă s-ar împăduri complet, ei nu ar mai primi nimic, pentru că împădurirea o facem noi, că stat, gratis. Pentru că se consideră că pădurea produce ea, dar produce peste 70 de ani şi la noi, la români, nu există, încă, spiritul de a face ceva pentru nepoţi”, a explicat ministrul.

Pană a mai spus că, în ultimii ani, patru oameni şi-au pierdut viaţa şi peste 500 au fost răniţi încercând să apere pădurile de „mafia lemnului”. De aceea, Doina Pană doreşte schimbarea legislaţiei, astfel încat cei care sunt angajaţi să păzească pădurile să fie mai bine protejaţi.

Sursa citată a precizat că, anual, sunt platate în jur de 10.000, 15.000 de hectare.

Nu în ultimul rând, ministrul Apelor și Pădurilor a vorbit despre unul dintre obiectivele sale, obiectiv utopic pentru unii și anume atingerea unui nivel de tăieri ilegale (zero) din pădurile României!