Ziua mondială împotriva hepatitei
Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei este marcată anual la 28 iulie, ca urmare a unei inițiative din 2008 a Alianței Mondiale pentru Hepatită (AMH). Data de 28 iulie a fost aleasă și în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 – 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.
Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei este marcată anual la 28 iulie, ca urmare a unei inițiative din 2008 a Alianței Mondiale pentru Hepatită (AMH). Data de 28 iulie a fost aleasă și în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 – 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.
În mai 2016, la Adunarea Mondială a Sănătății, 194 de guverne au adoptat prima Strategie globală de sănătate privind hepatita virală. Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei reprezintă o oportunitate pentru impulsionarea tuturor eforturilor de punere în aplicare a Strategiei globale de sănătate privind hepatita virală pentru perioada 2016-2021 a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și pentru a sprijini țările în vederea atingerii scopului final — eliminarea hepatitei, se arată pe site-ul www.who.int. Sloganul sub care este marcată în 2017 Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei este ”Eliminarea hepatitei”.
La finele anului 2015 erau aproximativ 325 milioane de persoane cu hepatită cronică. Se estimează că în 2015, la nivel global, 257 milioane de persoane erau infectate cu virusul hepatitei B și 71 milioane persoane cu virusul hepatitei C, potrivit sursei amintite.
La finele anului 2015, doar 9 la sută din populația infectată cu virusul B și 20 la sută din populația infectată cu virusul C fusese testată și diagnosticată. Dintre cei diagnosticați cu virusul B, 8 la sută (respectiv 1,7 milioane de persoane) urmau un tratament, în timp ce 7 la sută dintre cei diagnosticați cu virusul C (respectiv 1,1 milioane de persoane) începuseră un tratament în 2015.
Obiectivele globale pentru anul 2030 ale OMS prevăd ca 90 la sută dintre cei infectați cu virusul B și virusul C să fie testați și 80 la sută dintre pacienții eligibili să urmeze un tratament.
Hepatita A, spre exemplu, poate fi contractată prin alimente sau apă contaminate, în acest caz igiena jucând un rol principal în reducerea riscului de îmbolnăvire. Hepatita B se transmite în urma contactului cu sânge sau fluide provenind de la o persoană bolnavă, precum și de la mamă la copil în momentul nașterii. Hepatita C se transmite în principal prin contactul cu sânge infestat și, în cazuri foarte rare, prin contact sexual sau la naștere. În cazul HVC, organismul nu este capabil să lupte singur împotriva infecției, aceasta devenind cronică, iar bolnavii pot ajunge adesea la ciroză și cancer hepatic, forma de cancer care produce cel mai mare număr de decese cu excepția celui pulmonar. Virusul hepatitei E se transmite de regulă prin consumul de apă sau alimente contaminate.
Pentru hepatita C nu există un vaccin, însă în ultimii ani s-a înregistrat un progres considerabil în ceea ce privește tratamentul acestei boli. De asemenea, introducerea medicamentelor cunoscute sub denumirea de antivirale cu acțiune directă face posibilă vindecarea a peste 90% dintre pacienți în termen de 2-3 luni. Dar, în multe țări, actualele politici, reglementări și prețuri la medicamente fac ca tratamentul să nu fie la îndemâna celor mai mulți oameni afectați de hepatită.
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), entitate neguvernamentală, înființată în 2009 la inițiativa unui grup de pacienți din întreaga țară, marchează an de an, prin diverse acțiuni, Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei. La 22 iulie 2017, APAH-RO a organizat trei crosuri, la București, Brașov și Ploiești, sub genericul ”Împreună pentru 2030”.