Medicii, afectați de sindromul bournout

Vina pentru epuizarea profesională, spun medicii, o poartă în primul rând sarcinile birocratice pe care le primesc, salariile sub așteptări şi suprasolicitarea emoţională. Din păcate, persoanele afectate pot ajunge să sufere de depresie sau să aibă dificultăţi în luarea deciziilor.

În fiecare zi, trec pragul Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului Universitar între 400 şi 500 de pacienţi. Un medic ajunge să se ocupe într-o gardă chiar şi de 50 de bolnavi, cei mai mulţi, în stare gravă şi critică, pentru că deficitul de personal este foarte mare.

„Lucrăm la cote de avarie. Sunt epuizante gărzile şi, în plus, am început să ne îmbolnăvim din ce în ce mai des şi din ce în ce mai grav din cauza suprasolicitării fizice şi psihice în primul rând. Avem o colegă care a decedat datorită unui neoplasm la vârsta de 47 de ani, mai avem şi alte colege cu patologii grave dar care continuă să vină la serviciu. Uzura este foarte mare şi n-o să mai putem face faţă” – Silvia Nica, şef unitatea de primiri urgenţe, Spitalul Universitar.

De multe ori, după ce pleacă din spitalul de stat, doctorii se duc la privat. Ajung să muncească astfel în exces. Nu mai au timp pentru prieteni sau familie. Şi nici să se relaxeze.

30% dintre doctorii din Bucureşti au două locuri de muncă, iar 12%, trei sau chiar mai multe. Nu e de mirare astfel că peste jumătate, suferă de burnout. Asta duce la scăderea concentrării, insomnie şi apariţia erorilor.

Un studiu realizat de Colegiul Medicilor din București arată că birocraţia este principalul factor care duce la apariţia epuizării în rândul medicilor. Urmează în top lipsa unui salariu motivant, suprasolicitarea emoţională, informatizarea sistemului şi imposibilitatea de a oferi tuturor pacienţilor un tratament de calitate.

„Încerc să mă gândesc că eu, ca medic, am şansa să ajut oameni. Dar este foarte greu să reuşeşti să te concentrezi, să-ţi aduci aminte care este esenţa meseriei tale, în condiţiile în care ajungi la locul de muncă te loveşti de atât de multe probleme” – Bogdan Popescu, medic neurolog la Spitalul Colentina.

Nimeni nu poate spune care este situaţia la nivel naţional. În alte ţări se fac astfel de studii. De exemplu, nivelul sindromului burnout în Franţa este de 42%, în Germania, 48% iar în Mare Britanie, 33%.