APMGR: Introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, soluţia pentru asigurarea medicamentelor pentru bolnavii cronici

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice  (APMGR) afirmă că taxa clawback aplicată uniform şi medicamentelor ieftine şi celor care costă mii de euro este principala cauză a dispariţiei de pe piaţă a medicamentelor atât de necesare bolnavilor cronici. APMGR face un nou apel către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice pentru a introduce imediat modul de calcul diferenţiat al acestei taxe, care poate asigura accesul la tratament a milioane de români în condiţii de impact minim asupra cheltuielilor publice.

„Taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preţ scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preţ sub costul de producţie şi sunt scoase din fabricaţie sau oprite de la comercializare,” a declarat Adrian Grecu, președintele APMGR. Având în vedere că taxa clawback nu se calculează la prețul de producător, ci la prețul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare. De exemplu, taxa clawback reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, ȋn comparaţie cu cca 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei.

APMGR arată că, celor aproape 2.000 de medicamente retrase de producători în decursul a doar doi ani, conform sondajului IRES realizat la solicitarea Institutului pentru Politici Publice şi publicat săptămâna trecută, li se vor adăuga alte 2.300 de medicamente care vor dispărea de pe piaţă în perioada imediat următoare. APMGR atrage atenţia că 60% din acestea sunt medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi, în marea lor majoritate, fabricate în România.

Situaţia este deja gravă – conform aceluiaşi sondaj, unul din 3 români care suferă de o boală cronică nu găsește medicamente prescrise pe rețetă atunci când intră în prima farmacie – dar va deveni dramatică în mai puţin de un an, susţine APMGR. Deja există o criză majoră a medicamentelor importante, a celor oncologice, precum Cisplatin, Tamoxifen, Fluorouracil sau Flutamidă, care se găsesc din ce în ce mai greu.

„Nu mai există nicio justificare pentru întârzierea introducerii calculului diferenţiat al taxei clawback având în vedere că simulările CNAS au dovedit impactul neutru bugetar”, adaugă Grecu.

Conform simulărilor CNAS, prin introducerea metodei de calcul diferenţiat al taxei clawback ȋn funcţie de preţul de referinţă generic, ȋncasările din taxa clawback ar putea fi mai mici cu cel mult 0.11 milioane lei ȋn perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019 (cinci trimestre). Taxa clawback s-ar reduce ȋnsă pentru medicamentele ieftine la 18.57% ȋn trimestrul 4 al acestui an, faţă de nivelul de 27.53% estimat de CNAS ȋn caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele scumpe impactul este marginal.

APMGR consideră că implementarea acestui calcul diferențiat, concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanțare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariția medicamentelor ieftine din România.

 Despre APMGR:

 Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) -www.apmgr.org- este o organizație non-guvernamentală și indepedentă, care își propune să contribuie în mod activ la îmbunătățirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienții români.

Companiile membre APMGR au capacități de producție în București, Târgu Mureș și Constanța unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice și antialergice, până la produse oncologice. Industria generică locală contribuie cu cca 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă. APMGR este afiliată la Medicines for Europe -www.medicinesforeurope.com- organizația reprezentativă a industriei producătoare de medicamente generice și biosimilare din Europa.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Alvogen, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Krka, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Teva, Zentiva – o companie Sanofi.