Darius Vâlcov își cere scuze după publicarea fișei medicale a unui protestatar!

Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a postat duminică pe pagina sa de Facebook o fotografie cu fișa medicală a unui protestatar, Sandu Matei, numindu-l „sandilău”. A ieșit un adevărat scandal, Vâlcov fiind acuzat din toate părțile.

„De două zile mă gândesc cum am ajuns în această situație de dezbinare, chiar si sprijinită puternic financiar din afara țării. Recunosc că prin gestul meu am contribuit la continuarea acestei lupte fără sens. Sunt un om pașnic, echilibrat, desi am experiența nedreptăților fără șir. Totuși m-a afectat și pe mine starea de tensiune, de dușmănie. În România s-a ajuns la absurditatea „noi si ei”. Noi poporul , ei conducătorii Noi români din România, ei diaspora. Noi PSD-ALDE, ei #REZIST. Absurd! În acest context se înscrie gestul meu. Îmi cer iertare pentru nesăbuința mea. Îmi cer iertare de la toți românii pe care i-am mâhnit. Nu mă reprezintă asemenea lupte. Doresc sa fiu parte din soluție la găsirea dialogului între compatrioții mei, fie că se opun acestui guvern, fie că-l susțin”, a declarat Darius Vâlcov pentru Cancan.ro.

Darius Vâlcov, consilier pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, s-a ales cu plângere penală după ce a făcut publică, pe Facebook, fişa medicală a unui protestatar #rezist, care arăta că omul a fost diagnosticat cu tulburări de personalitate. Plângerea penală a fost făcut chiar de Sandu Matei, protestatarul a cărui fişă a publicat-o Darius Vâlvoc. Sandy, cum este acesta cunoscut în piaţă, îl acuză pe Vâlcov de complicitate la divulgarea fără drept a unor informaţii secrete, de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii.

„Am depus plângere împotriva domnului Vâlcov Darius. În primul rând pentru încălcarea Constituţiei, articolul 26. Pentru societatea în care trăim, a intra în viaţa intimă a unei persone, oricând, oricum, este de o gravitate maximă. Oricând şi voi jurnaliştii puteţi să aveţi aceeaşi soartă, noi, oamenii politici. (…) Îl acuz de complicitate la divulgarea secretului profesional, complicitate la abuz în serviciu, raportat la regulamentul UE 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice care priveşte datele cu caracter personal şi la dispoziţia articolului 26 din Constituţie privind obligaţia autorităţilor publice de a respecta dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, iar un ultim capăt de acuzare – complicitate la divulgarea fără drept a unor informaţii secrete, de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii”, a declarat Matei.