„România tânără. România prosperă.”: propuneri pentru viitorul tinerilor post COVID-19

Consiliul Tineretului din România (CTR) atrage atenția asupra necesității unei abordări sistematice cu privire la tineri din partea Guvernului României. Precaritatea vieții acestora poate conduce la consecințe grave la nivel național pe termen mediu și lung, mai ales în contextul în care ne confruntăm cu grave probleme de ordin demografic.

În contextul actualei situații epidemiologice provocate de pandemia produsă de infecția cu virusul SARS-CoV-2, o mare parte din principalele probleme deja cunoscute ale tinerilor se prezintă într-o formă acutizată, ce nu mai poate suferi o continuă amânare.

Pandemia de COVID-19 a determinat schimbări radicale în întreaga societate, ce se resimt atât în viața cotidiană, cât și în diferite sectoare de activitate. Astfel, temerile și nevoile tinerilor solicită în acest moment o atenție deosebită pentru o soluționare cât mai rapidă.

În prezent, este cert faptul că nesiguranța, incertitudinea și imprevizibilitatea sunt coordonate constante în viața tinerilor, accentuate de contextul epidemiologic în care ne aflăm. Acesta a creat o criză economică generală, ce a afectat și sectorul non-guvernamental de tineret din România, prin apariția unor blocaje financiare ce trebuie remediate.

Importanți finanțatori și contribuitori ai societății civile s-au confruntat la rândul lor cu probleme de ordin financiar, fapt ce a determinat suspendarea, încetarea sau diminuarea sponsorizărilor și a perspectivelor viitoare de a obține fonduri din mediul privat. În plus, sursele de finanțare și parteneriate publice, atât la nivel local, cât național, au fost, în marea lor majoritate, stopate.

Planul Național de Investiții și Relansare Economică, publicat de Guvernul României pe 1 iulie 2020, cuprinde multiple măsuri pe care le considerăm cu adevărat oportune în atingerea obiectivului comun al sprijinirii tinerilor în fața consecințelor apărute în urma epidemiei globale. Deși documentul relevă câteva idei ce se concentrează în jurul sectorului de tineret, putem aprecia, din păcate, că acestea nu sunt, însă, suficiente. Majoritatea inițiativelor cuprinse în acest plan, deși benefice, fie au un efect colateral asupra tinerilor, fie au impact asupra acestora doar în condițiile în care în categoria beneficiarilor vizați ai măsurilor se înscriu și tineri.

Pe lângă soluțiile ce exercită un efect individual, atragem atenția asupra importanței implementării unui set omogen de măsuri care să fie mulat pe un spectru de necesități multiple și variate ale tinerilor, conforme cu realitatea actuală. În acest sens, considerăm absolut necesară introducerea unor măsuri suplimentare de sprijinire atât a organizațiilor neguvernamentale de și pentru tineret, pentru a traversa dificultățile generate de pandemie și pentru a-și putea desfășura activitatea corespunzător și în perioada următoare, cât și a constituirii unor noi spații dedicate tuturor tinerilor.

În acest sens, Consiliul Tineretului din România propune un plan de măsuri – „România tânără. România prosperă.” pentru sprijinirea tinerilor din România după criza provocată de pandemia de COVID-19. Acesta poate fi concentrat în următoarele zece puncte:

  1. (Re)integrare pe piața muncii. Este momentul ca tinerii să dobândească noi competențe, în special transversale.
  2. Digitalizare pe bune. Procesul educațional trebuie să conțină o componentă semnificativă dedicată competențelor de tip IT&C.
  3. Niciun tânăr nu rămâne pe dinafară. Toți elevii și studenții din România trebuie să poată accesa resursele educaționale online prin intermediul unor dispozitive electronice.
  4. Stimulente pentru angajatori. Absorbția forței de muncă trebuie sprijinită prin acordarea unor stimulente suplimentare angajatorilor.
  5. Solidaritate pentru viitor. Adoptarea sau prelungirea unor măsuri de sprijin social a tinerilor.
  6. Cu gândul la noile generații. Sprijinirea tinerelor familii, care să favorizeze o creștere demografică sustenabilă.
  7. Șansa la o locuință. Sprijinirea tinerilor printr-o creditare flexibilă, în vederea achiziționării unui imobil, precum și coordonarea agențiilor de resort în vederea creșterii numărului de locuințe de tip social construite.
  8. Inovație, coeziune și performanță: tinerii antreprenori. Acordarea unor stimulente și facilități tinerilor în vederea începerii unor noi afaceri. Sprijinirea economiei circulare și a antreprenoriatului social.
  9. Un sector de tineret puternic. Măsuri de sprijinire a organizațiilor neguvernamentale de și pentru tineret pentru a traversa dificultățile generate de pandemie. Sprijinirea constituirii unor noi spații dedicate tinerilor.
  10. Un mai mare accent pe sănătatea mintală. Este necesară prevenirea oricăror efecte potențial negative în planul sănătății mintale cauzate de restricțiile impuse pe fondul pandemiei precum și alte probleme.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.