Europarlamentarul Maria Grapini, după răspunsul primit de la comisarul pe Justiție, Didier Reynders: „Voi continua lupta pentru apărarea drepturilor românilor în justiție!”
În calitatea sa de europarlamentar, membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Maria Grapini, a adresat comisarului european pe Justiție, Didier Reynders, în luna octombrie a anului trecut, o întrebare cu solicitare de răspuns scris.
Concret, europarlamentarul umanist i-a relatat comisarului european pe Justiție despre consecințele continuării acțiunilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România și despre încălcarea drepturilor omului, a prezumției de nevinovăție și a dreptului la apărare, în mod repetat. Astfel, a spus Maria Grapini, există mii de cazuri care, în baza acuzațiilor aduse de procurorii DNA și în lipsa unor probe clare, s-au soldat cu arestări preventive sau cu sechestru pe avere, deși ulterior, după ani de judecată, verdictul final a fost în favoarea acuzaților care au fost declarați nevinovați de către instanțele de judecată.
Potrivit europarlamentarului Maria Grapini, Direcția Națională Anticorupție a fost percepută ca o instituție de represiune și, din pacate, lucrurile nu s-au schimbat (total) nici după schimbarea procurorului șef al Direcției, Laura Codruța Kovesi.
Pentru exemplificare, europarlamentarul român i-a adus, la cunoștință, comisarului Didier Reynders, ultima petiție primită de la cetățeanul Șerbanescu Eugen, cercetat sub aspectul savârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu în formă continuată în baza rechizitoriului făcut de procurorul Cosmin Ștefaniță Stroie.
Petentul, a completat Maria Grapini, a arătat falsurile trecute în rechizitoriu de către procuror, procurorul falsificându-i date calendaristice pentru a putea face acuzația de nerespectare a termenelor de predare a produselor (filme) pe care le gestiona în calitatea sa de Director al Centrului Național al Cinematografiei din România (CNC).
“Într-o cheie considerată absurdă de petent, pentru a-l putea incrimina de abuz în serviciu deosebit de grav, procurorul Cosmin Stefăniță Stroie nu a ezitat să schimbe datele calendaristice de predare a filmelor, declarând prejudiciu pentru zece filme care se află în patrimoniul național al cinematografiei, multe dintre ele fiind premiate la festivaluri intemaționale ( „Ursul de aur”, „Ursul de argint”).
În concluzie, petentul, care nu mai deține funcția de director al Centrului Național al Cinematografiei din România, din 2013 fiind numit Consul în Italia, susține cu probe că toate acuzațiile procurorilor sunt nefondate, că s-au săvârșit falsuri în rechizitoriul întocmit și că îi sunt încălcate drepturile privind prezumția de nevinovăție, suportând de câțiva ani măsura nedreaptă a sechestrului asupra averii și afectarea imaginii publice”, a mai punctat, în mesajul adresat comisarului pe Justiție, europarlamentarul român.
În context, Maria Grapini a adresat comisarului Didier Reynders, punctual, următoarea întrebare:
Va rog, domnule Comisar, să-mi răspundeți ce se poate face în acest context, având în vedere că Romania deține primul loc între statele membre care pierd procesele la CEDO, sărăcind bugetul național prin despăgubirile plătite cetățenilor deoarece nu există o lege a răspunderii magistraților pentru a putea recupera sumele plătite de către statul român pentru greșelile săvârșite de magistrați?
În răspunsul său, comisarul european pe Justiție, Didier Reynders, l-a asigurat pe europarlamentarul umanist că oficialii Comisiei Europene vor continua să colaboreze cu autoritățile române pentru a promova statul de drept prin intermediul mecanismului privind statul de drept și vor continua să sprijine România pentru a urma toate recomandările rămase și a atinge obiectivele de referință stabilite în cadrul mecanismului de cooperare și verificare.
Luând notă de informațiile furnizate de Maria Grapini, comisarul Reynders a reamintit faptul că, la 30 septembrie 2020, Comisia a adoptat primul său raport anual privind statul de drept, ca parte a noului Mecanism european privind statul de drept, un mecanism preventiv aplicabil tuturor statelor membre pentru promovarea statului de drept și prevenirea apariției sau agravării problemelor.
Potrivit comisarului pe Justiție, Raportul se axează pe îmbunătățirea înțelegerii, a gradului de conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative în domenii care au un impact direct asupra respectării statului de drept — sistemele de justiție, cadrul anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru.
De asemenea, susține Didier Reynders, capitolul referitor la România din Raportul privind statul de drept pentru anul 2020 analizează evoluțiile înregistrate începând din ianuarie 2019 în domeniile menționate mai sus. Mai mult, acesta a precizat că în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, Comisia monitorizează, de asemenea, cu regularitate evoluțiile din România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.
“Cu toate acestea, analiza Comisiei în acest context nu se extinde la evaluarea detaliilor cazurilor specifice sau a acuzațiilor referitoare la astfel de cazuri formulate la nivel național. În conformitate cu tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, Comisia nu are competența generală de a interveni în statele membre în domeniul drepturilor fundamentale sau în cazuri penale individuale și nici nu este în măsură să examineze modul în care cazurile individuale sunt tratate de autoritățile judiciare ale unui stat
În ceea ce privește răspunderea magistraților, astfel cum a fost stabilită de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, normele care reglementează regimul disciplinar al judecătorilor trebuie să ofere garanțiile necesare pentru a evita ca regimul să fie utilizat pentru a controla din punct de vedere politic conținutul hotărârilor judecătorești. O cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare referitoare la procedura de stabilire a răspunderii civile a unui membru al sistemului judiciar față de stat în cazul unei erori judiciare în România, precum și la compatibilitatea acesteia cu cerințele statului de drept, se află pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene”, se mai arată în răspunsul transmis europarlamentarului român de către comisarul european pe Justiție.
„Voi continua lupta pentru apărarea drepturilor românilor în justiție”, a precizat europarlamentarul Grapini, după primirea răspunsului comisarului european pe Justiție, Didier Reynders.