Ce facem cu energia României? Prețurile la facturi, între realitate și dezinformare. Soluția? Investiții, investiții, investiții.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a scris acest material pentru informarea publicului, pe două paliere: (1) prețul energiei, mai ales post 01.04.25 și (2) investițiile in sectorul energetic. Un material extrem de util care aduce clarificări necesare multor români.

Cât va fi prețul la energie de la 1 aprilie 2025, după ce actualul mecanism de plafonare-compensare a prețurilor la energie se termină? Aceasta este întrebarea pe care o primesc tot mai des, încă din luna iunie. Bineînțeles, este o întrebare legitimă și la care de fiecare dată răspund. Așa cum o fac și acum, cu cifre și argumente.

Bun, eu nu am un glob de cristal ca să văd în el viitorul și să pot afirma cu certitudine că prețul va fi X sau Y. Și sunt convins că nimeni nu o poate face. Sau cine o face fie are o doză de naivitate, exces de zel, fie are o doză de iresponsabilitate sau chiar rea-voință. Probabil sunt și unele interese politice sau comerciale în spatele mesajelor alarmiste de tipul „vine apocalipsa facturilor la energie”.

Cert este că prețurile plătite acum de gospodăriile din România sunt printre cele mai mici din Europa. Tocmai a fost publicat raportul Eurostat pentru trimestrul al doilea din acest an. Continuăm să plătim al 4-lea cel mai mic preț pentru gaze naturale și al 5-lea cel mai mic pentru electricitate. Iată cifrele:

Sursa: Eurostat. Prețurile la gaze naturale plătite de gospodăriile din UE, în trimestrul 2 din anul 2024

Sursa: Eurostat. Prețurile la gaze naturale plătite de gospodăriile din UE, în trimestrul 2 din anul 2024

În toată perioada ca ministru al energiei am acționat proactiv, pentru a preîntâmpina crizele sau a le atenua la maxim. De exemplu, așa cum am procedat în lunile iulie-august, când pe fondul condițiilor meteorologice fără precedent și a lipsei de investiții de zeci de ani în energie, am convocat comandatele energetice pentru a ne asigura că becul continuă să se aprindă. Sau începerea pregătirilor pentru iarnă încă din luna septembrie. Sau seria de comandamente energetice din perioada în care se anunța ciclonul Ashley, pentru a ne asigura că în caz de condiții nefavorabile alimentarea cu energie continuă în parametri normali. Întotdeauna avem pe masă 3 scenarii: scenariul de nefavorabil, scenariul moderat și scenariul favorabil.

Din fericire, nu a fost cazul în nicio situație să punem în aplicare scenariu nefavorabil. Iar cel mai mult a contat faptul că ne-am pregătit de fiecare dată și am luat proactiv măsuri, având de fiecare dată planurile B și C.

Și așa procedăm și în cazul perioadei post-plafonare. Am început discuțiile cu factorii implicați încă din luna iunie a acestui an, am analizat multiple scenarii și am făcut o serie de simulări. Am inițiat un comitet de lucru interministerial, având două obiective principale: pe termen scurt – protejarea consumatorilor vulnerabili și pe termen mediu și lung – combaterea sărăciei energetice.

Pentru primul obiectiv, cel de protejare a consumatorilor vulnerabili după 1 aprilie, un scenariu care se conturează și care va fi supus dezbaterii încă din prima ședință a comitetului este ca nicio gospodărie să nu ajungă sub pragul de sărăcie după ce își plătește facturile la energie. Deci niciun român care nu își permite plata facturilor nu va fi lăsat în urmă, ci protejat de statul român prin subvenții țintite, așa cum se întâmplă în toată Uniunea Europeană.

Cum am arătat mai sus, continuăm prin mecanismul de plafonare a prețurilor la energie să ținem prețurile sub control și să plătim printre cele mai mici prețuri din UE. În același timp, trebuie să recunoaștem că plafonul de 0,68 lei/kWh este nesustenabil, la un nivel mult sub nivelul pieței. Acum acest preț este plătit de toate gospodăriile din România, care au un consum lunar sub 100 kWh. Indiferent de mărimea sau valoarea locuinței, de zona în care se află, sau — cel mai important — de venitul proprietarilor. Un apartament din Primăverii, care din diferite motive ajunge să se încadreze într-un consum lunar de 100 kWh, plătește un preț cu 40% mai mic decât cel plătit de o familie cu 2 copii, poate cu venituri mult mai mici, dintr-un apartament din Vaslui și un consum de peste 300 kWh pe lună. Și acest inechități trebuie corectate începând cu 1 aprilie 2025.

Spuneam că nu am un glob de cristal ca să văd în el prețurile din facturile din primăvara viitoare, însă ne uităm pe cifre, facem analize, scenarii și luăm în calcul mai multe ipoteze. Astfel, așa cum arată piața până acum, TOȚI consumatorii din România vor plăti prețuri la electricitate mai mici decât plafonul maxim actual, cel de 1,3 lei/kWh. Din situația tranzacțiilor realizate până la data de 24.10.2024 pe piețele de energie electrică administrate de OPCOM, energia cu livrare în perioada 2025, profil bandă, a fost vândută la un preț mediu ponderat de 485,28 lei/MWh, iar profilul vârf la 539,31 lei/MWh.

Adăugăm costurile cu echilibrarea ale furnizorilor, marja de profit și toate celelalte taxe și tarife reglementate și vedem că în toate zonele de distribuție prețul final de vânzare este cuprins între 1,1 și 1,22 lei/kWh, deci sub plafonul actual de 1,3 leikWh.

Estimare preț final facturat clienților casnici după 1 aprilie 2025.

Spun din capul locului că obiectivul meu ca ministru al energiei și vicepreședinte al comitetului interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și combaterea sărăciei energetice este să ne asigurăm că aceste diferențe nu vin ca o povară pe bugetele familiilor care au cu adevărat nevoie de sprijin.

Principiul pieței libere este unul sănătos, înseamnă concurență între furnizori, deci prețuri și servicii mai bune pentru consumatori. Chiar și în acest moment sunt furnizori care oferă prețuri indiferent de consumul anual mult sub plafonul maxim, atât la energie electrică cât și la gaze naturale. Sunt oferte pe site-ul ANRE și la 0,90 lei/kWh, ceea ce pentru românii care consumă peste 300 kWh/lună înseamnă o scădere substanțială. Chiar Hidroelectrica a avut oferte de 12 luni, până la 1 octombrie, de 0,80 lei/kWh.

Piața liberă nu trebuie să ne sperie. Ea, într-un cadru sănătos, vine cu beneficii pentru consumatori, la pachet cu o mai mare responsabilitate din partea noastră, în calitate de clienți, de a fi mai exigenți cu furnizorul nostru, de a căuta prețul și serviciile corecte, care să ni se potrivesc fiecăruia.

Până la 1 aprilie ne propunem să adoptăm mecanismul de sprijin la care am început să lucrăm și, cel mai important, să accelerăm investițiile în energie. Doar cu investiții vom ajunge să nu ducem grija facturilor la energie. Am atras deja peste 13 miliarde de euro în primele 15 luni de mandat, vedem noi parcuri fotovoltaice și eoliene care au fost puse în funcțiune cu bani nerambursabili din PNRR, în următoarele 45 de zile finalizăm și prima licitație pentru Contractele pentru Diferență (în total investim 3 miliarde de euro), iar în curând reactorele 3 și 4 de la Cernavodă devin certitudine și intră pe un drum cu sens unic.

Ne-am obișnuit cu politicieni care spun doar ceea ce lumea ar vrea să audă. Adevărul dureros, pe care l-am repetat constant, este că România nu a investit în ultimele trei decenii în sistemul energetic. Am trăit din munca altor generații, care au sacrificat pentru hidrocentrale, grupuri pe cărbune și centrale pe gaz. Acum ele sunt vechi, mai puțin eficiente și poluante.

Dar toate acestea s-au schimbat în ultimii doi ani. Mi-am asumat ca prioritate zero, la preluarea mandatului, deviza „investiții, investiții, investiții”. Și asta am făcut, alături de o echipă de oameni nebuni de România, care sunt printre cei mai prost plătiți din tot aparatul de stat, dar care au muncit zile și nopți, inclusiv în weekend-uri, pentru a da drumul la cât mai multe proiecte în sistemul energetic național. Producând mai multă energie vom avea prețuri mai mici în facturi și nu vom mai depinde de alții. Din contră, alte state din regiune vor depinde de noi.

Cele peste 13 miliarde de fonduri europene nerambursabile au mers deja către: peste 10.000 MW centrale solare și eoliene noi-nouțe; 3500 MW grupuri pe gaz; modernizarea CET-urilor din București, Arad, Craiova, Constanța și Râmnicu Vâlcea; primele proiecte pentru producția de hidrogen peste 500 MW stocare în baterii; 2 fabrici noi românești de panouri solare, finanțate din PNRR; 1,7 miliarde EUR pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție. În plus: 2200 MW noi în lucru pentru programul nuclear civil românesc, 330 MW pe cărbune (Grupul V Rovinari modernizat), 50 MW hidro (un hidroagregat modernizat, finalizat la Bicaz), reluarea hidrocentralelor începute înainte de 1989 și a centralei pe gaz de la Iernut (430 MW), începerea proiectului Neptun Deep pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră și accelerarea exploatărilor de la Caragele. Bonus: o putere instalată la prosumatori de peste 2000 MW.

Funcțiile sunt trecătoare, dar toată această muncă va însemna ceva în anii care vin. Nu mă refer la panglici tăiate triumfalist, ci la facturi mai mici pentru români și o energie competitivă pentru mediul privat românesc. Fără energie nu există nici securitate, nici dezvoltare. Am scris aceste rânduri având conștiința împăcată, pentru că românii trebuie să afle adevărul, bazat pe cifre și argumente, nu pe mituri apocaliptice. Și cum în energie, ca în politică sau fotbal, sunt mulți „experți”, reamintesc cuvintele lui Alexandru Ioan Cuza: „a pricepe este mai important decât a ști”. Înainte, împreună.