Cea mai mare pensie din România depășește 100.000 de lei!

On feb. 5, 2025 0

Pensionarul din România care încasează cea mai mare pensie bazată pe contributivitate primeşte lunar peste 108.000 de lei. Potrivit statisticilor Casei Naţionale de Pensii Publice, la finalul anului trecut erau în plată 4.703.349 de pensii bazate pe contributivitate.

Cea mai pensie din România bazată pe contributivitate este de 108.627 lei lunar, scrie Ziarul Unirea , citând date ale Casei Naţionale de Pensii. Topul este completat de un român care primeşte lunar 94.519 lei, iar cea de-a treia pensie din ţară este de 89.991 de lei. Următorul cel mai bogat pensionar din România ia 81.299 de lei/lună.

În clasamentul celor mai avuţi pensionari după contributivitate urmează 2 români cu pensii de 72.317 lei şi 70.972 de lei, urmaţi de un grup de 5 pensionari cu venituri lunare plătite de CNPP cu sume între 60.002 – 67.611 lei.

În luna decembrie a anului trecut, în evidenţa Case Naţionale de Pensii se aflau 4.703.349 de pensii bazate pe contributivitate, 11.688 de pensii de serviciu şi 13.926 de indemnizaţii pentru membrii uniunilor de creatori, acordate conform prevederilor Legii nr. 8/2006.

Dintre cei 4.728.963 de pensionari aflaţi în evidenţă, 923.766 de persoane, reprezentând 19,53% primesc pensie minimă garantată, al cărei cuantum este de doar 1.281 de lei, mai notează sursa citată.

Fondurile destinate plăţii pensiilor în sistemul public pentru anul 2025 se ridică la 150,82 miliarde lei, reprezentând 7,89% din Produsul Intern Brut, a declarat, marţi, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, la dezbaterile pe proiectul de buget al asigurărilor sociale din comisiile de specialitate reunite.

“La construcţia bugetară în domeniul asigurărilor sociale de stat s-au avut în vedere, în principal, următorii indicatori. Este vorba despre valoarea punctului de referinţă de 81 de lei, câştigul salarial mediu brut de 8.620 de lei pe economie şi rata şomajului estimată la finele anului 2025 de 3,1%, în scădere faţă de preliminara anului 2024, de 3,2%. La capitolul venituri, pentru anul 2025, veniturile totale sunt de 155,1 miliarde lei, din care 154,84 miliarde lei sunt aferente sistemului public de pensii, reprezentând 99,8%, şi 270,7 milioane lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale”, a afirmat Baciu, transmite Agerpres.

Potrivit acestuia, veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat sunt diminuate cu suma de 21,92 miliarde lei, aferente Pilonului 2 de pensii, iar subvenţia pentru echilibrare de la bugetul de stat este estimată la 35,4 miliarde lei.

“La capitolul cheltuieli, avem cheltuieli totale la bugetul asigurărilor sociale de stat de 155,032 miliarde lei, din care 154,84 miliarde lei aferente sistemului public de pensii, reprezentând 99,9%, şi 192,1 milioane lei cheltuieli pentru sistemul pentru accidente de muncă şi boli profesionale, reprezentând 0,1%. Fondurile destinate plăţii pensiilor în sistemul public pentru anul 2025 sunt în sumă de 150,82 miliarde lei, reprezentând un procent de 7,89% din Produsul Intern Brut”, a spus şeful CNPP.

El a precizat că bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025 este programat cu un excedent de 78,6 milioane lei, aferent sistemului de asigurări de muncă şi boli profesionale.

Întrebat cât mai durează calcularea pensiilor pe Legea 360/2023 după aducerea adeverinţelor cu sporurile cu caracter nepermanent, preşedintele Casei a răspuns că din această lună începe soluţionarea acestor dosare.

“Această reformă prevăzută de Legea 360/2023 prezintă mai multe etape, adică sunt nişte lucruri total noi pe care le-am avut în vedere în această reformă. De ce am făcut întâi recalcularea? Era normal să facem întâi recalcularea pentru că aşteptările au fost foarte mari şi este vorba de aproximativ 5 milioane de pensionari cărora, în urma noii legi, în urma noii formule de calcul, a trebuit să le dăm drepturile care li se cuvin respectând în principal principiul contributivităţii şi lucrul acesta l-am făcut începând cu data de 1 septembrie 2024. O altă prevedere a noii Legi a pensiilor este într-adevăr luarea în calcul a acestor venituri brute. Este o noutate, pentru că pe vechile legislaţii aceste venituri nu se luau în calcul. Noi am considerat, că dacă respectă contributivitatea şi plăteşte CAS la aceste venituri, trebuie să luăm în calcul aceste venituri. Avem şi aici două paliere de rezolvare. În primul rând, acele adeverinţe care sunt deja în dosarele de pensionare. Ele vor avea prioritate şi le vom soluţiona primele. Al doilea palier este cu cei care vin şi în prezent cu aceste adeverinţe privind aceste venituri brute. (…) începând din această lună şi continuând cu martie-aprilie, începem să soluţionăm şi aceste adeverinţe pe care pensionarii le-au adus”, a explicat acesta.

În altă ordine de idei, răspunzând unei alte întrebări, Daniel Baciu a arătat că 2024 este primul an în care numărul pensionarilor care au optat pentru plata pensiei pe card este mai mare decât al celor care au optat pentru plată prin mandat poştal.

“Cu privire la faptul că dorim ca pensionarii să primească mai mult pensia pe card, să ştiţi că, practic, este primul an în care numărul de beneficiari este mai mare decât al celor care optează ca modalitate de plată prin mandat poştal. Eu, în calitate de preşedinte, am instituit deja nişte indicatori de performanţă directorilor încă de acum doi ani, în care sunt practic obligaţi să facă nişte campanii la nivelul caselor teritoriale de pensii pentru a reuşi să mărim acest număr de pensionari care să opteze pentru pensia pe card. Tendinţa de creştere este continuare, este evidentă, astfel încât pensionarii, cei care intră în sistem, mai mulţi au această opţiune ca modalitate de plată prin card, prin cont efectiv”, a menţionat el.

În ceea ce priveşte termenul de plată a pensiilor, şeful Casei de Pensii a precizat că, pe card, acestea se pot lua în jurul datei de 11 – 12 ale fiecărei luni.

cea mai mare pensie romania top 10 pensii romania