Gheorghe Dima (Romsilva), despre hergheliile, depozitele de armăsari și rasele de cai românești!

Cotidianul online „Cronica Română” prezintă un amplu interviu cu ing. Gheorghe Dima, director al Direcției de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva. Un profesionist veritabil, cu o experiență de peste 33 de ani în domeniul silviculturii,  Gheorghe Dima vorbește, printre altele, despre proiectele și prioritățile Direcției de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor, despre hergheliile, depozitele de armăsari și rasele de cai care se află în administrarea sa, despre performanțele acestor căluți minunați, dar și despre problemele (inerente ) cu care se confruntă Direcția pe care o conduce.

Existenţa hergheliilor de stat este atestată documentar din primele decenii ale secolului XX , ca un sistem care a avut ca misiune conservarea, ameliorarea şi utilizarea raselor de cai tradiţionale, perfect adaptate condiţiilor specifice de climă şi relief din arealul geografic al ţării noastre (Cislău, Sâmbăta de Jos, Rădăuţi,Lucina, Mangalia, Bonţida).

Statul şi-a înţeles misiunea de păstrător şi continuator al unei resurse genetice inestimabile şi a acţionat, chiar în perioade social economice tulburi, pentru prezervarea acestor comori şi continuarea şi ameliorarea continuă a populaţiilor de cai de rasă tradiţionale.Chiar preluarea în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva a hergheliilor de stat este un exemplu că statul şi-a înţeles misiunea şi a avut viziunea de a stopa la timp procesul de scurgere a resursei genetice către alte zări.

Obiectivele strategice stabilite pentru Direcţia de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor sunt:

-coordonarea şi implementarea programului naţional de ameliorare genetică a cabalinelor;

-conservarea patrimoniului genetic naţional, constituit din totalitatea populaţiilor de cabaline cu valoare genetică ridicată;

-creşterea, ameliorarea, calificarea şi perfecţionarea efectivelor de cabaline in rasă pură, in cadrul hergheliilor care sunt ferme de elita, precum şi alte activităţi specifice.

Principala prioritate a Direcţiei pe care o conduce, ne spune, inginerul Dima, este obținerea statutului de persoană juridică, statut care ar permite dreptul de a acesa fonduri europene, fonduri indispensabile unei activități mult mai moderne și eficiente.

Domnule inginer Gheorghe Dima, sunteți directorul Direcției de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor din Regia Națională a Pădurilor-Romsilva. Spuneți-ne câteva cuvinte despre dvs., despre activitatea dvs. profesională…

Sunt absolvent al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, promoția 1983 și lucrez în sistemul Regiei Naționale a Pădurilor din momentul absolvirii, din septembrie 1983 ( Ministerul Silviculturii până în anul 1989). Am lucrat vremede 16 ani la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice unde, o perioadă, m-am ocupat de pepinierele silvice, de activitatea de regenerare a pădurilor, apoi am deținut funcția de șef al secției de proiectare de amenajare a pădurilor. Între 1998 și 2000 am ocupat funcția de director al Direcției Regenerarea pădurilor şi Investiţii din cadrul RNP-Romsilva. Între 2001 și 2004 am deținut o firmă de amenajare a pădurilor, iar din 2005 am revenit în Regia Națională a Pădurilor unde m-am ocupat în continuare de regenerarea pădurilor și investiții din funcția de director al Direcției Împăduriri-Dezvoltare. Am deținut această funcție în perioada 2005-2008.

Între 2008 și 2012 am lucrat la Serviciul de Regenerare a Pădurilor, iar din 2012 sunt directorul Direcției de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor, o activitate pe care RNP-Romsilva a preluat-o începând cu anul 2002. În acel an, prin Ordonanță de Urgență a Guvernului , aprobată, ulterior prin lege, în 2003, s-a desființat fosta Societate Comercială SN Cai de Rasă, iar patrimoniul acesteia a fost preluat, în întregime, de Regia Națională a Pădurilor. Cei care au luat această decizie cred că au cumpănit bine un astfel de transfer mai ales prin prisma obiectivului pe care îl are această activitate și anume cel de ameliorare a raselor de cai din România și de conservare a patrimoniului genetic pentru cele 12 rase de cai care sunt crescute în țara noastră de cel puțin 100 de ani. Această activitate se adaugă bine celorlalte activități care au în vedere conservarea  fondului forestier de stat, conservarea resurselor genetice forestiere (seminţe, butaşi , clone etc), conservarea naturii şi a peisajelor (parcuri naturale şi naţionale) deci  vorbim deo activitate care se pliază foarte bine pe specificul de activitate al RNP-Romsilva.

Haideți să vorbim puțin și despre importanta Direcție pe care o conduceți. Câte herghelii, câte depozite de armăsari, câți angajați aveți și, până la urmă, cu ce probleme vă confruntați, domnule director Dima?

Direcția de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor, în forma de astăzi, există de la 1 iulie 2015. Și mă refer la faptul că până la acea dată toate hergheliile și depozitele de armăsări ( administrăm 12 herghelii și patru depozite de armăsari în toată țară, inclusiv o secție vegetală! ) au activat în structurile direcțiilor silvice județene. La nivel central exista o Direcție cu aceeași denumire care coordona activitatea doar din punct de vedere tehnic. Pentru a da o mai mare coerență activității în sine și din punct de vedere al conducerii și al aplicării tuturor programelor care trebuiau implementate și finalizate, s-a decis înființarea unei Direcții specializate care să se ocupe de această activitate. Și acest lucru s-a întâmplat odată cu modificarea Hotărârii de Guvern 229 privind Regulamentul Regiei Naționale a Pădurilor, prin Hotărârea Guvernului 301 din 2015. Astfel, în lista direcțiilor silvice apare și direcția noastră, ca  Direcție fără personalitate juridică.

Subliniez acest lucru pentru  că noi am dorit chiar la apariția acestei modificări să obținem  și statutul de persoană juridică, nu s-a putut, însă, din cauza faptului că iniţial, Direcţia a fost  înființață printr-o Ordonanță aprobată prin Lege și atunci și statutul nostru  trebuia modificat printr-o astfel de procedură.

Obținerea acestui statut este, practic, prioritatea noastră. De ce spun acest lucru? Pentru că acest statut ne-ar oferi dreptul de a accesa fonduri europene, lucru pe care la acest moment nu-l putem face pentru că Regia nu este eligibilă pentru cele mai  multe fonduri europene care sunt puse la dispoziția României. Pe de altă parte, urmare a modificarii politicii agricole la nivel european, în 2015, nu mai îndeplinim condițiile de a fi eligibili pentru subvenția pe suprafață. Subvenția pe suprafața, pentru noi , reprezenta un sfert din venituri. În 2015 și 2016 nu am încasat această subvenție deși suntem administratorii unei suprafețe de aproape 9.000 de hectare de teren agricol în care producem toate furajele necesare pentru efectivul  de circa 3.000 de cai pe care îl avem în cele 16 subunități și care, practic, ne asigură siguranța alimentației cabalinelor. Am făcut, de asemenea, demersuri  cu sprijinul conducerii Regiei și al Consiliului de Administrație,  către Ministerul Mediului, apelor şi pădurilor înaintând, în acest sens, și un proiect care vizează  obținerea de către Direcția pe care o conduc a acestui statut de persoană juridică.

Avem 630 de salariați, este un număr mare de oameni pentru că  animalele trebuie supravegheate permanent în adăposturi, grajduri, pe păşune sau în bazele de antrenament. Crescătorii –îngrijitorii de cabaline au o pondere de peste 80% în structura de personal . Activitatea de creştere a cabalinelor este o activitate în foc continuu, 24 de ore din 24 zilnic. Din  efectivul de 3.000 de exemplare, jumătate îl reprezintă fondul genetic național al celor 12 rase de cai. Sunt caii cei mai valoroși, înscriși in  Herghelia națională (armăsari pepinieri, iepe mamă, armăsari de montă publică) care sunt în proprietatea publică a statului respectiv a fiecăruia dintre cetățenii României. Este rezerva de gene care ne permite, oricând, să putem promova o rasă, să facem ameliorarea raselor, în sensul dorit, și în același timp acest efectiv reprezintă și o valoare culturală inestimabilă. Spun acest lucru pentru că noi utilizăm modul de creștere tradițional, modul în care înaintașii noștri, acum 100 de ani, au conceput tipul acesta de creștere în rasă pură.

Despre ce rase de cabaline vorbim și despre ce performanțe? Pentru simplul cetățean lucrurile sunt simple: Romsilva cheltuie niște bani cu acești cai de rasă minunați, însă, care este, până la urmă  finalitatea acestor costuri?

Aceste cabaline reprezintă, așa cum v-am spus, un fond genetic național care trebuie conservat în această formă. Rasele pe care le creștem noi mai sunt în puține țări din Europa, mai ales în zona Balcanică. În primul rând, au o valoare istorică și cultură. Principala noastră misiune este să le conservăm și prezervăm în această formă. Din punctul de vedere al creșterii performanțelor putem vorbi , spre exemplu, de rasa Semigreu românesc, care este o rasă pur românească, omologată în România, și care se adresează mai ales publicului pentru a fi utilizat la munca în gospodărie. Noi deținem doar baza genetică, (armăsari pepinieri și iepe mamă din care se împrospătează permanent Herghelia Națională) dar și  650 de armăsari de montă publică  pe care îi punem, gratuit, la dispoziția tuturor celor interesați să-i utilizeze la monte în România.

Există un sistem , cu sprijinul Agenței Naționale de Zootehnie și al primăriilor interesate, prin care punem la dispoziție acești armăsari, în sezonul de montă, din februarie până în septembrie, pe baza unor acte de împrumut de folosință. Caii sunt duși în stațiuni și alte puncte de montă publice, stabilite și organizate de primării, iar acești cai sunt utilizați la montarea iepelor din marea creștere, deci ale proprietarilor privați care sunt interesați să-și îmbunătățească produșii pe care îi utilizează. Statul român oferă o astfel de facilitate care, din păcate, este din ce în ce mai puțin utilizată. Și vă spun acest lucru pentru că în momentul când Regia a preluat hergheliile erau  1.200 de armăsari de montă publică. An de an erau ceruți in teritoriu în jur de 200. În ultimii patru ani această cifră a scăzut în mod dramatic. Spre exemplu, anul acesta am împrumutat doar 25 de armăsari de montă publică.

Aveți o explicație a acestui declin? Ce se poate face pentru remedierea acestei situații?

Explicația principală constă in reducerea utilizării cailor în gospodăriile oamenilor. Agricultura se mecanizează din ce în ce mai mult, sunt din ce în ce mai puțini oameni la sat care erau obișnuiți cu creșterea cailor. Este o evoluție pe care cu greu putem să o schimbăm, deși sperăm ca în timp să ajungem în situația țărilor din Vest, unde există crescători/iubitori de cai pentru competiții sau utilizări de agrement. Și mă refer aici la cai de sport sau cai pentru agrementul propriu sau al unităților de turism din zone rurale sau turism  ecvestru.  Noi oricând putem “crește motoarele”și putem produce astfel de exemplare atunci când piața o cere. Deocamdată, suntem într-o perioadă de tranziție. Mai mult, românii care iubesc caii și vor să cumpere se orientează spre piața din Vest unde sunt interesați de cai cu un anumit prestigiu. În această competiție, din păcate, noi nu suntem foarte bine poziționați și din cauza caracterului activității noastre pentru că activitatea noastră nu este  o activitate comercială, îndreptată către profit. Și în acest sens vreau să vă spun că Regia Națională a Pădurilor-Romsilva ne sprijină foarte mult, în sensul că ne acoperă pierderile care se cifrează, anual, la șase milioane de euro. Este o sumă considerabilă care intră în această activitate.

Direcția pe care o conduc ia în calcul reducerea acestor pierderi, în condițiile în care vom reuși să redevenim eligibili pentru fonduri europene și pentru subvenția pe suprafață pentru că  am pierdut, anual, prin pierderea subvenției de suprafață circa 1,5 milioane euro.

Care sunt cele mai importante proiecte pe care le aveți în derulare?

Despre o rentabilizare a activității Direcției, în acest moment, este greu de vorbit. Din cai, nici statul și nici persoanele private nu ajung să câștige. Așa cum vă spuneam este un anumit tip de activitate, dar faptul că se administrează aceste herghelii și depozite de armăsari în condiții profesioniste, este un uriaș câștig, un câștig, eu aș spune, inestimabil. Noi desfășurăm, în general, o muncă de rutină, nu vorbim de lucruri spectaculoase. Asigurăm, an de an, o reîmprospătare a Hergheliei naționale. În primăvară și în toamnă, acum suntem în plin sezon, are loc o acțiune de selecție și clasificare a tineretului cabalin. Concret,  toți caii care împlinesc trei ani sunt trecuți prin fața unei comisii naționale,  numită de autoritatea în domeniu, Ministerul Agriculturii prin Agenția Națională de Zootehnie, în fața unor specialiști care se ghidează după criterii de bonitare, criterii care sunt stabilite de asemenea prin Ordin al autorității. Deci, toată generația de trei ani este trecută prin fața acestei comisii, evaluată,  iar caii care sunt record și elită, masculi și femele, în limita unui număr prestabilit sunt promovați în Herghelia națională, deci trec în patrimoniul public al statului. Concret, statul îi cumpără, ne dă o sumă, stabilită din 2006, prețurile sunt neschimbate de atunci, și ni-i dă în administrare. Dar, repet, acești cai sunt în patrimoniul public. Astfel se reîmprospătează, în permanență, Herghelia națională, pentru că unii cai ajung la o anumită vârstă și sunt reformați.  Putem vorbi în acest sens de o reîmprospătare permanentă a bazei genetice. Aceasta este, de altfel, și principala activitate care este, așa cum v-am spus, una de rutină,  care nu are nimic spectaculos în ea.

Cum pot fi crescute performanțele raselor de cai românești?

Lucrăm la un proiect care vizează creșterea performanțelor Calului de sport românesc. Aceasta rasă este un produs românesc cu care s-a făcut performanță de-a lungul timpului , a fost în competiții, gen Olimpiade, unde a avut performanțe foarte bune, vorbesc, însă, de perioada în care și cluburile noastre sportive era mai așezateşi mai bine finanţate.Trebuie, însă, să recunoaștem că în acest moment calul de sport românesc nu este la nivel calului german sau olandez în care s-au investit sume uriașe. Mai ales că în Vest vorbim deo industrie în acest sens și este, până la urmă, foarte bine că este așa.

Și în România există concursuri hipice, proba de obstacole sau proba completă, și există exemplare de Cal de sport românesc care se prezintă foarte bine.  Intenționăm să creștem performanțele actuale și am început un proiect chiar din acest an cu selecția unor grupuri de iepe mamă în care dorim să aducem o infuzie de sânge de la armăsarii valoroși din Vest.

În cazul celorlalte rase tradiționale gen:  lipițan,huțul, shagya arab, gidran etc ne continuăm linia de ameliorare, selectând, de fiecare dată, cele mai valoroase exemplare și creându-le toate condițiile pentru dezvoltare. De altfel, ieșim cu ei în competiții, suntem campioni ai României în multiple probe de-a lungul timpului, spre exemplu, în acest an suntem campioni naționali în competiția de atelaje  de doi cai, cu un echipaj de la Herghelia Sâmbăta. Intenționăm în anul următor  să ieșim cu acest echipaj și în competiții internaționale, unde avem convingerea că vom avea succes. Și am făcut investiții în acest sens și în pregătire și în dotare.

Domnule director Dima, care sunt prioritățile Direcției de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabinelor? Sunt deschise publicului  și, în consecință, pot fi vizitate toate hergheliile și depozitele de armăsari?

Ne dorim o prezență mai activă și în competițiile sportive, dar și în zona turistică. Nu vă ascund faptul că există un portofoliu de turiști care ne vizitează în fiecare an. Printre  cele mai vizitate herghelii sunt cele de la Mangalia unde creștem calul pur-sânge arab, Sâmbăta, unde creștem lipițanul, dar și Lucina (Suceava ), unde creștem huțulul,  Rădăuți, unde creștem shagya arab, Izvin, unde creștem nonius, un cal negru foarte frumos. Toate celelalte herghelii sunt deschise publicului, deși unele se află pe trasee turistice izolate: gen Dor Mărunt și Jegălia (Călărași ), Tulucești ( Galați) sau Rușețu (Buzău). Însă, cine este  interesat și iubitor de cai ne găsește și suntem deschiși unui astfel de demers.

Colaborăm cu fotografi, cu persoane interesate să filmeze, să desfășoare tot felul de activități cu caii. De altfel, prin proiectul nostru pentru Calul de sport românesc încercăm ca în câțiva ani să ajungem la niște performanțe care să ne permită să ne batem  cu rasele din Vest. Avem în stadiul de finalizare un laborator de recoltare și păstrare a spermei și  de însămânțare artificială la Târgu Mureș care este omologat și va funcționa ca centru, ca laborator, de anul viitor.

Ca o concluzie: Eu, personal, îmi doresc cel mai mult ca in perioada imediat următoare să obținem statutul de persoană juridică, statut care ne-ar permite să privim un pic mai atent spre modernizare.

La ce fel de modernizare mă gândesc? Lucrăm cu tractoare de acum 35 de ani, avem ce-i drept și unele de ultima generație, dar insuficiente. De asemenea, avem nevoie de foarte multe echipamente, indispensabile într-o herghelie, încât să  putem asigura hrană proaspătă, la timp, cabalinelor.  Mai mult, nu avem spațiu adecvat de depozitare, în condițiile în care producem 5.000 de tone de cereale în plus față de nevoile noastre. În consecință, suntem obligați să le vindem din câmp la niște prețuri reduse. Nu avem un spațiu în care să le depozităm pentru a putea, ulterior, să le vindem la un preț decent.

Cu toate acestea, am întreprins măsuri în acest sens. Spre exemplu, la Lucina , am construit o magazie de cereale modernă, dar nu este suficient. Ne-ar trebui magazii similare la toate hergheliile și depozitele de cai. Mai mult, deținem la Sâmbăta un castel, de patrimoniu,  construit între 1750 și 1780, de către fratele lui Samuel Bruckenthal care este monument istoric, clasat în clasa A. În acest an, conducerea RNP-Romsilva m-a înțeles și ne-a asigurat fondurile necesare pentru a intocmi un studiu de fezabilitate pentru a stabili cât ne-ar costa reabilitarea și conversia acestui castel de patrimoniu.

Dacă obținem, așa cum ne dorim statutul de persoană juridică, și vom reuși să accesăm fonduri europene pentru a revitaliza acest castel și a-l utiliza ca spațiu turistic am reuși să creștem valoarea turistică a Herghelie Sâmbăta de Jos .

Toate hergheliile au proiecte ce vizează modernizarea și  menținerea tuturor spațiilor la parametri adecvați, inclusiv a instalațiilor care sunt necesare într-o astfel de activitate, astfel încât  să ne ducem la bun sfârșit menirea de a conserva rasele, de a valorifica, de a fi mai deschiși către public , mai prezenți în diferite expoziții, show-uri, astfel încât cât mai mulți cetățeni să vadă pe ce bogăție sunt proprietari. Pentru că, până la urmă, cetățenii români sunt proprietarii acestor cai minunați.

Domnule director Gheorghe Dima vă mulțumesc pentru amabilitate și deschiderea arătate…

 Un interviu realizat de Iulian Badea