Tezele Patrimoniului, aprobate de Guvern
Tezele Codului Patrimoniului Cultural au fost aprobate în ședința de Guvern de pe 29 noiembrie, a anunțat miercuri ministrul Culturii, Corina Șuteu, care a subliniat că acestea reprezintă o prioritate a mandatului său.
„Încă o victorie importantă în acest mandat: Tezele Patrimoniului au fost aprobate de Guvern! Patrimoniul cultural este o resursă esențială pentru identitatea României și pentru dezvoltarea unei societăți prospere bazată pe incluziune socială și participativitate. Este timpul pentru o gestionare modernă a acestei resurse strategice, care să adauge comunității plus valoare economică, socială și culturală. Instrumentele necesare pentru asta se vor regăsi în Codul Patrimoniului Cultural. (..) Acestea reprezintă o etapă decisivă pentru procesul de salvare a patrimoniului național. Prin Hotărârea de Guvern privind Tezele Patrimoniului se afirmă recunoașterea patrimoniului cultural ca obiectiv intern de securitate națională”, a scris Șuteu într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Potrivit unui comunicat de presă postat miercuri pe site-ul Ministerului Culturii, „este pentru prima dată în România când un act legislativ prevede dezvoltarea unor mecanisme și măsuri clare de protecție a peisajului”.
„Astfel, se materializează unul dintre obiectivele prioritare ale Strategiei de Dezvoltare a Teritoriului României 2035, anume realizarea Codului Patrimoniului Cultural, și se implementează prevederile Convenției Europene a Peisajului de la Florența, ratificată de România în anul 2002. Peisajul devine instrument integrator al politicilor de protejare a patrimoniului cultural și natural cu politicile de dezvoltare”, precizează ministerul.
Sursa citată precizează că „Tezele Codului Patrimoniului Cultural constituie o etapă prealabilă și obligatorie în vederea redactării Codului Patrimoniului Cultural, aliniază legislația românească la principii europene actuale privind protecția patrimoniului și au în vedere racordarea ei la un context economic dinamic, astfel încât nevoia de protecție și de punere în valoare a patrimoniului să nu intre în conflict cu aspectele urmărite preponderent sub aspectul rentabilității”.
Tezele nu produc efecte juridice directe, dar au rolul de a evoca direcția generală, principiile, noile orientări și principalele soluții conținute de viitorul Cod.
Următorul pas important îl reprezintă redactarea articolelor Codului Patrimoniului Cultural care va fi facilitat de materialul deja existent, prelucrat din punct de vedere juridic și dezbătut interministerial și public. Tezele Codului nu produc efecte juridice directe, dar au rolul de evoca concepția generală, principiile, noile orientări și principalele soluții conținute de viitorul Cod al Patrimoniului.
„Ne dorim ca redactarea Codului Patrimoniului Cultural să fie un proiect prioritar al succesorilor noștri, oricare ar fi ei, și să fie finalizată înainte de anul 2018, An European al Patrimoniului Cultural, inițiativă a României la nivel european, și anul Centenarului Marii Uniri”, precizează comunicatul.
Tezele pun bazele ca viitorul Cod să trateze adecvat: nivelurile la care poate fi reglementat exercițiul dreptului de proprietate asupra bunurilor culturale protejate; gradul în care proprietarii privați pot fi sprijiniți prin bugetele publice pentru a proteja și pune în valoare bunurile care fac parte din patrimoniul cultural; sistemul de sancțiuni atât în formele infracționale cât și în cele contravenționale; opțiunea sau obligația Statului de a interveni în situații speciale; preeminența interesului public asupra interesului privat precum și faptul că protecția patrimoniului (cultural sau natural) este o activitate de interes public; nivelul descentralizării, astfel încât să existe un echilibru între competențele administrației locale și cele ale administrației centrale; determinarea celui mai potrivit sistem de finanțare pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural, în condițiile în care sistemul actual de alocări bugetare este nesatisfăcător.