Totul despre strategia „România competitivă”

Bugetul necesar pentru implementarea în totalitate a strategiei „România Competitivă” este de 18 miliarde euro și reprezintă circa 10,7% din Produsul Intern Brut aferent anului 2016, dar numai aproximativ 10% din PIB mediu aferent perioadei 2016-2020, potrivit documentului final „România Competitivă – un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă 2016 – 2020”, publicat luni pe site-ul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA).

„Aproximativ două treimi din această sumă se află deja în bugetele ministerelor și trebuie doar reprioritizată înspre obiectivele menționate. Pentru celelalte aproximativ 6 miliarde euro necesare, ar trebui menționat că între 2016 și 2020 PIB va crește cu aproximativ 40 miliarde euro (într-o estimare realist — conservatoare); întrucât bugetul consolidat reprezintă circa o treime din PIB anual, rezultă că în perioada respectivă resursele bugetare vor crește cu circa 13 miliarde euro”, se menționează în document, informează Agerpres.

Din cele de mai sus, conform sursei citate, rezultă că resursele bugetare necesare pot fi obținute fără o creștere a fiscalității, numai pe baza creșterii economice, dar cu îndeplinirea simultană a trei condiții: să nu mai scadă impozitele și taxele, indexările salariale să nu depășească ritmul de creștere al PIB, iar indexările pensiilor să păstreze algoritmul actual (subunitar față de salarii).

Varianta finală a proiectului prezintă un număr de 16 domenii, grupate în cei trei factori care contribuie la creșterea PIB-ului potențial, precum și un număr de facilitatori. În final, cele 16 domenii strategice conțin 44 obiective și 127 de măsuri, cumulând un buget total de 18 miliarde de euro.

Un prim domeniu îl reprezintă fondurile europene, una dintre sursele principale pentru finanțarea majorității proiectelor structurale publice, iar înlăturarea cauzelor care blochează utilizarea acestor fonduri este esențială. Principalele bariere în accesarea fondurilor structurale sunt: neadecvarea administrației centrale și locale la noua schemă de accesare a fondurilor UE, respectiv complexitatea procedurilor de proiect. Bugetul estimat al măsurilor prevăzute pentru atingerea celor două obiective este de 1,53 miliarde de lei (340 milioane euro), până în anul 2020.

Al doilea domeniu strategic este debirocratizarea.

„Modificările structurale la nivelul economiei, necesare unei creșteri economice sustenabile, sunt dependente de scăderea atât a costului pe care birocrația îl impune cetățenilor, cât și a poverii administrative asupra mediului de afaceri, care sunt evaluate împreună la circa 6.000 milioane de euro. Reducerea costului și poverii administrative poate fi realizată prin simplificarea procedurilor administrative. Două obiective pot contribui la acest proces de simplificare. Primul privește debirocratizarea continuă și rapidă a tuturor instituțiilor publice, în timp ce al doilea țintește reducerea costurilor totale impuse mediului de afaceri prin taxe administrative”, se spune în document.

Necesarul de fonduri pentru implementarea măsurilor care pot duce la atingerea celor două obiective se ridică la 1,125 miliarde de lei (250 milioane euro), până în anul 2020.

În domeniul sănătății, se menționează că o creștere sustenabilă a economiei este rezultanta directă a calității resurselor umane, influențată, în primul rând, de starea de sănătate a populației. Creșterea gradului de ocupare a populației active devine posibilă, pe de-o parte, prin urmărirea a două obiective până în anul 2020: scăderea ponderii deceselor cauzate de boli ale aparatului circulator la 55% din totalul deceselor și diminuarea numărului anilor potențiali de viață pierduți din cauza deceselor premature cauzate de bolile cerebro-vasculare.

Fondurile necesare pentru implementarea măsurilor necesare atingerii acestor două obiective până în anul 2020 se ridică la 3,869 miliarde de lei (860 de milioane de euro).

În privința natalității, documentul arată că aceasta poate fi încurajată prin urmărirea a trei obiective: reducerea ratei mortalității infantile la 6,5 la mie, prelungirea de la 1 la 2 ani a perioadei concediului de maternitate, remunerat cu 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni precedente (măsură capabilă să conducă, până în anul 2020, la creșterea ratei totale a fertilității la 1,8) și creșterea numărului de grădinițe cu program prelungit și stimularea angajatorilor în vederea înființării de grădinițe/creșe pentru copiii salariaților.

Fondurile necesare operaționalizării acestor trei obiective sunt estimate la 8,8 miliarde de lei (1,955 miliarde de euro), până în anul 2020.