Se lansează campania “Nu da doar cu SEEN” pentru creșterea gradului de conștientizare a depresiei la adolescenți

Realizatorii filmului românesc Otto Barbarul, care va avea premiera în cinematografe în 24 septembrie, alături de depreHUB, primul hub antidepresie din România, lansează campania “Nu da doar cu SEEN”, prin care își doresc să atragă atenția publicului asupra problemelor adolescenților, mai ales atunci când aceștia trec prin perioade dificile. Este un îndemn la empatie, la ascultare. Prin linia gratuită de telefon disponibilă pe deprehub.ro, campania îi încurajează pe toți cei implicați – părinți, adolescenți, cadre didactice – să ofere sau să ceară suport psihologic.

Filmul Otto Barbarul prezintă lupta unui adolescent de 17 ani ce se confruntă cu pierderea iubitei lui, care se sinucide și care devine captiv într-un cerc vicios creat de părinți, bunicul său, mama iubitei sale și ancheta derulată de serviciile sociale. Filmul vorbeste despre felul în care toate aceste evenimente se intersectează și afectează lumea lui Otto.

Părinți de adolescenți la rândul lor, realizatorii Otto Barbarul și-au propus ca prin campania “Nu DA doar cu SEEN” să ducă mai departe povestea personajului principal din film și să atragă atenția adulților din jurul adolescenților cu depresie. Astfel, au creat o serie de materiale video inspirate din scene din film în care au adus la aceeași masă, într-un dialog moderat de psihologul Yolanda Crețescu, părinți, persoane publice și adolescenți cu scopul de a contribui la conștientizarea semnelor premergătoare depresiei la adolescenți, precum și la propunerea unor soluții constructive care să aiba un impact pozitiv în relația acestora cu cei apropiați.

Materialele video pot fi vizionate începând din 21 septembrie pe pagina de facebook a filmului: https://www.facebook.com/OttoBarbarul.  Parte din campanie sunt și alte acțiuni care se derulează pe rețelele de socializare și sunt adresate direct adolescenților și prietenilor acestora.

“Acest demers al nostru de conștientizare a depresiei la adolescenți se adresează în mod special adulților. Insist să repet acest lucru pentru că la noi, la adulți este cheia rezolvării. Noi trebuie să găsim soluții pentru copiii noștri, trebuie să învățam să-i acceptam așa cum sunt, să-i sprijinim și să le insuflăm curajul de a nu renunța.”, spune Iuliana Tarnovețchi, producator filmului de lungmetraj Otto Barbarul.  

Tulburarea depresivă majoră la copii și adolescenți – de cele mai multe ori subdiagnosticată

 Organizația Mondială a Sănătății arată că jumătate dintre cazurile de tulburări emoționale apar în jurul vârstei de 14 ani, însă majoritatea sunt nedetectate și netratate și pot afecta profund domenii precum activitatea și frecvența școlară[1].

Conform Eurofound – Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă și Viață – la nivelul Uniunii Europene, 14% din tineri prezintă risc de a dezvolta depresie, iar 4% dintre cei cu vârsta între 15 și 24 de ani suferă de depresie cronică. Cel mai mare risc de apariție a depresiei în rândul tinerilor se observă în special în Suedia, cu o rată de 41%, Estonia (27%) și Malta (22%)[2]. România se situează în a doua jumătate a listei, sub valoarea de 14%, media celor 28 de state UE.

Deși vorbim despre o afecțiune cu implicații asupra funcționării din punct de vedere educațional, profesional și social, tulburarea depresivă majoră la copii și adolescenți este în majoritatea cazurilor subdiagnosticată, doar 50% dintre adolescenți primind diagnosticul corect înainte de a împlini vârsta adultă. O treime dintre adolescenții care se prezintă la medicul de familie prezintă o tulburare emoțională, iar 14% sunt diagnosticați cu depresie[3].

Adolescenții se confruntă cu episoade de depresie majoră într-un nivel comparativ cu adulții, trei sferturi dintre cei deprimați suferind de tulburări mintale suplimentare. Până la vârsta de 24 de ani, jumătate dintre ei experimentează încă un episod de depresie majoră. Doar un sfert dintre cei care au avut antecedente de depresie majoră între 14 și 19 ani depășesc complet aceste probleme până la vârsta de 23 de ani, însă și aceștia sunt supuși efectelor reminiscente ale tulburărilor cu care s-au confruntat în timpul vârstei tinere. În plus, marea majoritate a adolescenților cu depresie (75%) nu primesc tratament sistemic.

Suicidul este principala cauză de deces în rândul adolescenților cu vârste între 10 și 19 ani din țările europene cu venituri mici și mijlocii din regiune și a doua cauză principală în țările cu venituri mari.[4] Cele mai multe cazuri sunt înregistrate în rândul băieților.

“Ne-am dorit și un demers paralel, de conștientizare a bolii mintale și de conștientizare a vârstei adolecenței ca o vârstă a unei sensibilități și vulnerabilități pe care noi nu știm să o gestionăm în România și pe care o clasăm ca o trăsătură a vârstei. Tocmai de aceea nu mi-am dorit să am în film un demers moralizator, nici să abordez tema într-un fel foarte soft.”, spune Ruxandra Ghițescu, regizoarea filmului de lungmetraj Otto Barbarul.  

Organizația Mondială a Sănătății arată că până la 10% dintre băieți și 14% dintre fete cu vârsta de 11 ani au raportat „că se simțeau triști” mai mult de o dată pe săptămână în ultimele șase luni, în medie, în 28 de țări europene, membre ale OCDE.[5] Conform aceluiași raport, ponderea copiilor care declară că se simt triști crește odată cu vârsta, iar diferențele de gen devin și mai accentuate: la vârsta de 11 ani, 14% dintre fete declară că se simt triste, comparativ cu 10% dintre băieți, pe când la vârsta de 15 ani, diferența este mai mare: 29% din fete și doar 13% din băieți.