Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, trage un nou semnal de alarmă: Primăria Capitalei mai are de achitat un sold de 700 milioane lei către Electrocentrale Bucureşti!

Cu ocazia unei vizite la CET SUD, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat că Primăria Generală a Capitalei mai are de achitat un sold de 700 milioane lei către Electrocentrale Bucureşti, din datoria de un miliard de lei, şi ELCEN are nevoie de aceşti bani pentru a nu avea niciun fel de problemă, altfel sigur vor fi nişte dificultăţi.
„Primăria Generală a alocat, după multiplele noastre rugăminţi şi apeluri, inclusiv publice, o sumă de aproximativ 400 de milioane de lei, 100 de milioane de lei suma care a mers către Termoenergetica şi 300 de milioane de lei suma care a mers către ELCEN. Asta înseamnă că din datoria totală de un miliard de lei pe care Primăria Generală o avea către ELCEN, companie a Ministerului Energiei, mai există un sold de 700 de milioane de lei. Deci este o sumă mare. Deocamdată lucrurile aici sunt în ordine şi au existat sumele necesare pentru achiziţia gazului pentru luna octombrie, pentru că de la 1 octombrie lucrul acesta a trebuit rezolvat. Dar această datorie trebuie în continuare plătită. Şi, încă o dată, apelul meu către Primăria Generală este să plătească aceste sume. Este pur şi simplu ceea ce datorează pe bună dreptate Primăria Generală către ELCEN, pentru a putea asigura în continuare producţia agentului termic, încălzire şi apă caldă, pentru bucureşteni”, a explicat Burduja.

El a menţionat că ELCEN şi-a gestionat bine fondurile, dar are nevoie şi de banii de la Primăria Generală pentru a nu avea niciun fel de problemă.

„Dacă acea datorie nu va fi plătită, sigur că vor fi nişte dificultăţi”, a punctat ministrul.

Acesta a subliniat că achitarea acestei datorii este importantă nu numai pentru achiziţionarea gazelor necesare producerii agentului termic ci şi pentru proiecte de investiţii şi a mai semnalat că, în cazul Capitalei, soluţia ar fi fuziunea ELCEN cu Termoenergetica.

„Din perspectiva ELCEN, noi ne facem datoria şi furnizăm agentul termic şi energie electrică practic pentru întreg Bucureştiul, şi pentru nevoile Bucureştiului, la cei mai buni parametri, în condiţiile tehnice date, Şi de aceea este importantă achitarea acestei datorii, nu numai să achiziţionăm gazul, dar în momentul în care vrei să începi nişte proiecte de investiţii, accesezi fonduri europene, ai o cofinanţare, vrei să te duci către o bancă, trebuie să arăţi că ai o situaţie financiară bună. Dacă în permanenţă stai şi te rogi să primeşti ceea ce este al tău de la Primăria Generală, nu eşti în cea mai bună postură faţă de aceşti investitori. Soluţia însă, este important şi este în lucru un Memorandum de Guvern pe această temă şi susţin din toată inima, este integrarea ELCEN cu Termoenergetica, o singură companie, un sistem integrat de termoficare pentru Bucureşti. Pornim aceste demersuri şi sigur că în funcţie de negocieri, de datele financiare, o fuziune nu se face de azi pe mâine dar probabil într-un an de zile putem să venim…”, a afirmat ministrul Energiei.

Pe de altă parte, Sebastian Burduja a precizat că la ELCEN s-au făcut investiţii în ultima perioada, dar problema este că reţeaua nu a fost reabilitată, în trei ani fiind reabilitaţi doar 2 km de conducte.

„Din perspectiva ELCEN lucrurile au stat bine şi vor sta din ce în ce mai bine. Aici, cu toate dificultăţile financiare, punctual s-au făcut investiţii, inclusiv patru cazane pentru apă fierbinte, pe care ELCEN le va pune în funcţiune cel mai târziu în luna noiembrie. Ele funcţionează practic ca o rezervă de sistem şi produc doar agent termic, nu produc şi energie electrică. Dincolo de asta, noi am găsit deja soluţii pentru modernizarea acestor CET-uri din Fondul pentru modernizare. Vorbim de CET Sud, unde va fi o investiţie de 400- 500 de milioane de euro şi va veni ca proiect individual, cu aprobare în comitetul Băncii Europene de Investiţii şi a statelor membre din Fondul pentru modernizare, în primăvara anului viitor, după care se poate porni efectiv investiţia. CET Progresu şi CET Grozăveşti vor merge deja pe o schemă pe care noi o avem aprobată şi un apel de proiecte pe care il vom lansa în perioada imediat următoare. Vorbim de o lună, o lună şi jumătate. Înţeleg că la CET Grozăveşti există studiul de fezabilitate, deci intră direct în evaluare şi contractare. La CET Progresul acum este în derulare achiziţia pentru studiul de fezabilitate. Al 4-lea CET, CET Vest, este relativ modern.(…) Mesajul meu acesta este: degeaba îşi face Ministerul Energiei, degeaba îşi face domnul Creţu (Claudiu Creţu, directorul general n.r) de la ELCEN treaba, împreună cu Consiliul de Administraţie, dacă reţeaua prin care agentul termic este livrat bucureştenilor nu este reabilitată. Şi dacă noi ne străduim să găsim fonduri europene pentru a finanţa aceste mari investiţii pentru Bucureşti, ne uităm cu regret către Primăria Generală şi vedem că din toate promisiunile care au fost făcute pentru reabilitarea reţelei de termoficare pe fonduri europene, în trei ani de mandat, actualul primar general a reabilitat vreo doi km, nici măcar doi km de reţea. Lucrul acesta trebuie să se schimbe şi trebuie accelerat, pentru că, încă o dată, degeaba producem agentul termic la standarde moderne de calitate şi de eficienţă, şi vor fi din ce în ce mai bune în anii următori, dacă reţeaua de termoficare înregistrează în continuare pierderi de 1.500-1.600 tone pe oră”, a explicat Burduja.

La rândul său, directorul general al ELCEN a semnalat că, având în vedere nevoia de a plăti combustibilul pentru fiecare lună în perioada de iarnă este absolut necesar ca datoria Primăriei să fie plătită.

„Avem promisiunea primarului general, sperăm să accelereze procesul de analiză şi de plată a restului de datorie, foarte important şi din perspectiva faptului că urmează investiţii, iar aceste investiţii au nevoie ca ELCEN să fie bancabilă, să poată atrage finanţări. Deci modernizarea acestui sistem se poate face doar prin companii, Termoenergetica şi ELCEN, sănătoase financiar. Este nevoie de o accelerare a acestor şantiere, este nevoie de atragere de bani europeni într-un ritm alert, pentru că în fiecare zi prin conductele Bucureştiului curg zeci de milioane, sute de milioane de euro, bani ai noştri, ai tuturor”, a afirmat Creţu.

Pe de altă parte, ministrul Energiei a subliniat că este important să fie făcute investiţii complementare la ELCEN şi că anul viitor va fi o linie de finanţare pentru stocarea energiei.

„Avem linie de finanţare în Fondul pentru modernizare. Vom gândi un proiect, aici sau şi la celelalte CET-uri, astfel încât să putem şi să stocăm energia. Şi, repet, banii există. Deci anul viitor va fi o linie de finanţare şi pentru stocare. Aş mai spune un lucru: am înţeles că de vreo 22 de ani nu a mai fost niciun ministru al Energiei aici. Eu am venit astăzi aici în primul rând din respect pentru munca acestor oameni care, prin eforturi supraomeneşti, menţin în funcţiune turbine, componente care funcţionează, de 400.000 de ore de 200.000 de ore cum ar fi trebuit şi de 60-70 de ani de zile. Şi pentru faptul că, dacă bucureştenii vor avea cu ce să se încălzească la iarnă, le datorăm şi acestor oameni un gest de mulţumire”, a punctat Sebastian Burduja.

Schema de plafonare-compensare a asigurat un cost al energiei foarte corect pentru români, unul redus, şi, dacă se ia în calcul tariful plafonat, România are al patrulea cel mai ieftin gaz din Uniunea Europeană, iar la energie electrică se situează undeva pe locul 16-17, a mai spus Sebastian Burduja.

„Din perspectiva Ministerului Energiei, schema de plafonare-compensare funcţionează. E a asigurat un cost al energiei electrice şi al gazelor corect pentru români, redus. Ne gândim că sunt cinci milioane de gospodării care au plătit o factură la curent de 35 de lei pe lună. Este totuşi o sumă rezonabilă. Şi pentru că în presă a fost un articol recent care spunea că România are printre cele mai mari preţuri la energie electrică şi gaze naturale, o să vă dau şi explicaţia: Eurostat colectează practic tarifele din contracte, dar cetăţenii plătesc tarifele plafonate. Deci, atunci când luăm în calcul tariful plafonat, de fapt, România la gaze are al patrulea cel mai ieftin gaz din toată Uniunea Europeană şi la energie electrică suntem undeva pe locul 16-17”, a explicat ministrul.

El a semnalat că schema este în vigoare până în martie 2025 şi că s-a găsit o soluţie prin care să fie asigurat fluxul de fonduri care compensează furnizorii pentru prefinanţarea facturilor.

„Diferenţa dintre preţul la factură şi preţul din piaţă este suportată de companiile din furnizare. Ele vin cu facturile la ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei n.r) la validare şi ANRE ni le trimite nouă şi Ministerului Muncii, pentru consumatorii non-casnici şi, respectiv, casnici. Vreau să-i mulţumesc domnului ministru Boloş (ministrul Finanţelor, Marcel Boloş n.r) pentru că ieri dimineaţă (vineri n.r), înainte de şedinţa de Guvern, am avut o amplă discuţie şi a găsit o formulă pe Ordonanţa de Urgenţă de ieri, astfel încât să nu ne limităm doar la sumele din fondul de tranziţie şi să găsim şi alte sume legal constituite, aşa cum arată textul final al acestei Ordonanţe”, a spus Burduja.

Acesta a subliniat că textul Ordonanţei prevede acum ca banii pentru compensare să provină nu numai din Fondul din tranziţie, ci şi din alte surse legal constituite.

„A fost o întâlnire de lucru de o oră şi jumătate şi am apreciat foarte mult că domnul ministru şi-a alocat întreaga dimineaţă înainte de şedinţa de Guvern să stea de vorbă cu specialiştii din Ministerul Energiei şi din ANRE şi am trecut prin tot ciclul: de ce este nevoie de aceste sume, de ce în continuare există compensări, deşi preţurile în piaţă au scăzut? Dar să ştiţi că valoarea compensărilor de azi versus cea de acum un an, sau de acum un an şi jumătate, este mult, mult mai mică. Sunt şi de zece ori sunt mai mici sumele. Deci această schemă se dovedeşte că este sustenabilă. Împreună cu Ministerul de Finanţe şi pe baza experienţei, şi sunt convins că domnul Boloş va fi un partener în continuare de dialog foarte corect, vom găsi resurse să putem plăti aceste fonduri. (…) Banii din compensare, spune în Ordonanţa de ieri, vin din Fondul de tranziţie şi din alte surse legal constituite. Asta dă siguranţă companiilor din furnizare, dar şi băncilor să poată în continuare credita aceste companii şi să se asigure că nu există sincope astfel încât consumatorii să nu aibă de suferit”, a punctat ministrul Energiei.