Iohannis și Cioloș, de Ziua Unirii la Iași

Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş au intrat în Hora Unirii alături de oamenii din Piaţa Unirii din Iaşi şi au înfruntat cu stoicism gerul. Cei doi au ţinut discursuri despre însemnătatea Micii Uniri şi despre necesitatea aplicării şi în zilele noastre a principiilor care au dus acum 157 de ani la unirea Principatelor sub un singur domnitor, relatează Romaniatv.net.

„Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici la Iași, astăzi, în zi de sărbătoare, când se împlinesc 157 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească. 24 ianuarie ne oferă prilejul să onorăm o pagină ilustră din istoria noastră, din ceea ce suntem și am devenit în ultimul veac și jumătate„, a spus Klaus Iohannis.

„Dorința românilor, de o parte şi de alta a Milcovului, de a fi împreună, a fost înțeleasă de elitele vremii, care au reușit să transpună această nevoie a locuitorilor din două state într-un act de înaltă abilitate politică şi solidaritate. Și atunci politica era plină de scandaluri, de divergențe, de crize ascunse sau la vedere. Actul unirii a avut de înfruntat nu doar vechile boli ale politicii, ci și interesele din afara granițelor celor două state. Însă, cu maturitate și iscusință, elitele vremii au trecut peste toate aceste obstacole și au reușit. Unirea de la 1859 este legată de un eveniment și o alegere, în definitiv – Alegerea ca domn al Moldovei și al Țării Românești a lui Alexandru Ioan Cuza, omul potrivit la locul potrivit, prin care două state au devenit unul singur. Acest moment a reprezentat începutul unei perioade de transformări şi reforme într-un context politic dificil, marcat de multiple crize interne și externe. În șapte ani de domnie, acest lider vizionar a transformat Principatele Unite, în pofida tuturor presiunilor, care nu au fost puține sau neînsemnate, și a demarat reforme profunde în numeroase domenii”, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a subliniat că „lecţia Micii Uniri este mai actuală ca niciodată”: „Ca și atunci, în acest an, avem de ales. 2016 este un an electoral, urmează perioada în care clasa politică are șansa de a se reconecta la așteptările cetățenilor, de a reconstrui încrederea știrbită în timp și de a asuma responsabilități. Cred că cetățenii noștri își doresc lucruri simple de la politicieni: să se țină de cuvânt, să își pună puterea și priceperea în slujba interesului public și să respecte legile. Partidele au ocazia să probeze că au înţeles aceste lucruri, prin modul de conduită, prin oamenii pe care îi vor propune în competițiile politice și prin acțiunile lor din acest an. Cei care se vor antrena în bătăliile electorale trebuie să îşi amintească, dincolo de culoare politică și interese, că avem același obiectiv – binele oamenilor pe care îi reprezentăm. Vocea mea se va face auzită în tot acest an, dar nu pentru a intra în campanie, ci pentru a vorbi despre înnoirea clasei politice și continuarea schimbării modului de a face politică. Avem nevoie de abordări, idei și oameni noi, care au înțeles că metehnele trecutului trebuie să rămână ale trecutului, că nu putem continua înșelând speranțele oamenilor. Aici aș vrea să vă aduc exemplul înaintașilor noștri de la 1859. Mulți dintre ei, oameni cu profesii diferite, tineri educați în străinătate sau seniori școliți în Principate, care au lucrat cu atâta dedicație la proiectul unionist, nu făcuseră niciodată politică, dar erau ferm atașați de țara lor și de valorile timpului lor. Cu o încredere oarbă în menirea lor, cu abnegație și solidaritate, s-au făcut avocații unui proiect și al unui vis„.

Una dintre marile reforme din Principatele Unite a fost o nouă lege a școlii românești, cea din 1864. Deplin conştient de importanţa rolului pe care îl are educația în viața unei națiuni, sunt determinat să împlinim împreună marele proiect pe care l-am numit „România educată”. Chem toți oamenii politici responsabili să mi se alăture în viitor în acest demers. Piatra de temelie a unei națiuni o reprezintă educația, iar prin intermediul unui sistem de învăţământ eficient şi performant se construieşte viitorul unei țări. Nu voi ceda tentației să facem lucrurile în grabă. Vreau să clădim cu înțelepciune și atenție acest proiect a cărui uriașă miză este o Românie capabilă să ofere cetățenilor săi șanse egale și opțiuni solide de carieră. (…) Știu totodată că sunt multe alte lucruri de reglat și perfecționat, că avem fragilități și lipsuri. Sunt convins că le putem corecta și gestiona împreună, prin muncă, seriozitate şi prin dorința de a lăsa o ţară mai bună generaţiilor viitoare. Spre exemplu, Moldova suferă încă din cauza decalajelor economice. O autostradă care să lege Moldova de restul țării și de Europa ar aduce numeroase beneficii, iar în perioada următoare acest proiect ar trebui să devină prioritar.

Premierul Dacian Cioloş a vorbit despre proiectele de dezvoltare a infrastructurii şi de realizarea unor legături între provinciile istorice, iar primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a susţinut că autostrada din Moldova ar trebui să ajungă până în capitala R. Moldova. El a mai spus că îşi doreşte ca cetăţenii moldoveni să aibă unul, nu două paşapoarte.

În timpul discursurilor, s-au auzit fluierături sporadice, însă evenimentul a decurs fără incidente.