Consolidarea imobilelor cu risc seismic, în pas de melc în Capitală

Share:

Consolidarea caselor la cutremur, deşi prezentată ca acţiune preventivă urgentă, nu a fost abordată ca prioritate de către autorităţi, care însă au majorat mult suma din înţelegerile cu constructori, execuţia fiind foarte lentă, cu 1-2 imobile consolidate anual, programul urmând să fie încheiat în 154 de ani.

Programul de consolidări imobile a fost derulat extrem de lent şi în municipiul Bucureşti, unde până la sfârţitul anului 2013 au fost finalizate doar 16 imobile (8,4% din cele 190 expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic I-pericol public), sunt concluziile unei misiuni de audit efectuate de către Curtea de Conturi la Unitatea Administrativ-Teritorială a Municipiului Bucureşti, prezentate în raportul instituţiei pe anul 2013.

Un document prezentat de Mediafax în decembrie 2013, anul realizării acestei misiuni de audit, indica faptul că autorităţile sunt conştiente de proporţia efectelor care ar urma unui cutremur puternic în ţară astfel că au rezervat doar în Bucureşti aproape 300.000 locuri de cazare pentru persoane care ar trebui evacuate din case, dar speră să le evite cu jocuri educative şi distractive numite „Ţara riscurilor”.

Auditul a evaluat eficienţa şi eficacitatea programelor şi a măsurilor efectuate de autorităţi în scopul de a preveni efectele unui cutremur major în Bucureşti, unde un cutremur ar provoca numeroase pagube din cauza sutelor de clădiri de beton armat mai mari de 4 etaje, construite în majoritate în perioada 1930-1945 şi fără cunoştinţele necesare realizării unor structuri rezistente la cutremur.

Raportul atenţionează că un cutremur produs în Bucureşti întruneşte toate caracteristicile unui dezastru natural major, la nivel naţional, impunându-se măsuri speciale de management preventiv al dezastrelor.

Situaţia actuală, prezentată în document, relevă însă că autorităţile cu atribuţii au lucrat foarte încet şi nu au utilizat nici măcar bugetul pus la dispoziţie pentru lucrări de consolidare, anual rămânând neutilizate aproximativ 30% din sumele alocate din bugetul de stat cu această destinaţie.

Deşi nu au utilizat întregul bugetul pus la dispoziţie, suma reprezentând contravaloarea lucrărilor de consolidare a fost însă modificată în toate cazurile, în final ajungându-se la o majorare de peste 40% faţă de valoarea iniţială.”În consecinţă, în condiţiile menţinerii ritmului de derulare a Programului de 1,2 imobile/an, acesta va fi finalizat în aproximativ 154 de ani”, este concluzia rezultată în urma evaluării situaţiei actuale.

Curtea de Conturi mai arată că, deşi au fost derulate campanii de informare, acestea nu şi-au atins scopul, deoarece s-a observat că o bună parte din populaţie nu este informată asupra pericolelor la care se expun dacă nu iau măsuri de reducere a riscului seismic al construcţiilor existente, iar legislaţia în domeniu este neclară, fără termene clare de realizare.

În aceste condiţii, în cazul unui dezastru major, Capitala se va confrunta cu un timp îndelungat necesar reintrării în funcţiune a sistemelor vitale (electricitate, gaze, apă), un număr mare de sinistraţi (populaţie rămasă fără adăpost) şi victime, nevoi mari de alimente de bază şi echipamente de primă necesitate, un număr redus de medici, lipsa mâinii de lucru pentru ajutorarea celor asistaţi, în special a invalizilor, persoanelor cu dizabilităţi, bătrâni, şi lipsa personalui necesar pentru realizarea lucrărilor de reconstrucţie.

Un document prezentat de Mediafax în decembrie 2013, anul realizării acestei misiuni de audit, indica faptul că autorităţile sunt conştiente de proporţia efectelor care ar urma unui cutremur puternic în ţară astfel că au rezervat doar în Bucureşti aproape 300.000 locuri de cazare pentru persoane care ar trebui evacuate din case, dar speră să le evite cu jocuri educative şi distractive numite „Ţara riscurilor”.

Astfel de jocuri au fost incluse într-un pachet de materiale informative, în condiţiile în care cuantumul fondurilor alocate de la bugetul de stat şi destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor cu risc seismic este prevăzut să fie redus la jumătate, în următorii trei ani, fiind cele mai mici din ultimii cinci ani, deşi experţii au atenţionat de multe ori că numeroase imobile sunt în pericol iminent de prăbuşire în caz de cutremur.

Conştientizând amploarea efectelor unui seism, autorităţile arată însă că unul dintre obiectivele prioritare ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă este crearea „culturii preventive şi comportamentului proactiv în rândul comunităţii”, inclusiv prin materiale de informare preventivă precum o carte pentru copii intitulată „Cutremurul pe înţelesul tuturor”, modalităţi distractive pentru copii în a învăţa cum să fie „prevenite dezastrele”, un joc interactiv sub forma unui info-chestionar denumit „Cutremurul”, jocuri cu caracter educativ denumite „Ţara riscurilor. Să învăţăm să prevenim dezastrele”, „Împreună” şi „Supravieţuitorii cutremurului”, filme documentare, spoturi de informare preventivă cu întrebarea „Tu ţi-ai consolidat locuinţa ?”.

Autorităţile au justificat de mai multe ori numărul extrem de redus al locuinţelor consolidate prin refuzul proprietarilor de a accepta efectuarea lucrărilor, cu suportarea unor cheltuieli.

În acelaşi timp, însă, nu există nici bani suficienţi alocaţi pentru aceste lucrări şi nici toţi proprietarii nu sunt contactaţi de către autorităţi pentru a începe consolidarea.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.