Raport incendiar privind jaful de la Metrorex!
Nereguli grave și haos administrativ la Metrorex, conform ultimelor verificări oficiale. Raportul Ministerului Transporturilor indică o serie de decizii manageriale controversate care au generat găuri masive în bugetul instituției. De la contracte atribuite suspect până la pierderi financiare nejustificate, radiografia Corpului de Control arată un colaps managerial la vârful transportului feroviar urban.
Un raport recent al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor scoate la suprafață o stare de asediu financiar și administrativ la vârful Metrorex. Documentul oficial, care a primit undă verde de la nivel ministerial, nu se limitează la a constata cifre, ci avertizează asupra unor „incertitudini semnificative” care pun sub semnul întrebării însăși capacitatea companiei de a asigura continuitatea transportului subteran în București. Această situație critică înscrie Metrorex pe o listă neagră a celor 22 de „societăți-problemă” identificate de Guvern drept veritabile puncte de scurgere a banului public.
Anunțul vicepremierului Oana Gheorghiu vine ca un semnal de alarmă pentru întreg sectorul de stat, unde 1.500 de entități au acumulat pierderi istorice amețitoare, de aproximativ 14 miliarde de lei. În cadrul acestui portofoliu pilot, Metrorex se remarcă alături de alte 21 de companii care, împreună, au generat datorii bugetare de 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de peste un miliard de lei doar în ultimul an raportat.
Mesajul Executivului este unul tranșant: perioada risipei trebuie să înceteze. Pentru Metrorex, strategia nu vizează închiderea — așa cum este cazul propus pentru CFR Marfă — ci o redresare operațională severă, implementată cu ajutorul unor specialiști cu experiență internațională. Totuși, documentul sugerează că, fără o notificare la Comisia Europeană pentru un eventual ajutor de stat, salvarea companiei rămâne o misiune incertă.
Raportul indică faptul că prăbușirea financiară a Metrorex nu este doar un efect colateral al economiei, ci rezultatul unor decizii manageriale luate fie prea târziu, fie fără un fundament real. Pierderile din exploatare au erodat activele companiei într-un ritm accelerat, în timp ce conducerea a aplicat măsuri corective abia după ce dezastrul devenise vizibil.